Guvernul taliban de facto a pledat sâmbătă pentru coexistența pașnică cu lumea și a cerut încetarea 'conspirațiilor' externe împotriva Afganistanului în primul mesaj care marchează a cincea aniversare de la revenirea sa la putere și în care talibanii au insistat că teritoriul afgan nu va fi niciodată folosit pentru a ataca alte state, informează EFE.

'Afganistanul dorește să trăiască într-o atmosferă de pace și liniște cu toate țările lumii, nu va permite nimănui să folosească teritoriul afgan împotriva oricărei alte țări și face apel la celelalte țări să nu se implice în nicio conspirație împotriva Afganistanului și să respecte teritoriul, spațiul aerian și interesele noastre', a declarat autoproclamatul Emirat Islamic al Afganistanului în comunicatul său.

Mesajul vine după un an de deschidere diplomatică tot mai mare pentru regimul fundamentalist, care și-a consolidat treptat relațiile comerciale și operaționale cu puteri și vecini precum China, India sau Uniunea Europeană, plus Rusia, singura țară care recunoaște oficial guvernul taliban.

Reafirmarea sa că nu își va folosi teritoriul împotriva unor terțe părți vine după acuzațiile din partea Pakistanului, cu care se află în conflict. Islamabadul insistă că nu își va înceta lupta împotriva 'terorismului' până când Kabulul nu va înceta să mai adăpostească grupări care comit atacuri pe teritoriul său, în principal Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP).

Acest schimb de acuzații și bombardamente la frontieră s-a soldat cu aproape 500 de civili afgani morți în ultimul an, conform cifrelor ONU, un bilanț pe care autoritățile talibane îl cifrează la aproape 900, pe fondul avertismentelor din partea Amnesty International cu privire la posibile crime de război.

În această săptămână, un raport al Consiliului de Securitate al ONU a dat asigurări că autoritățile talibane de facto continuă să sprijine TTP, ceea ce a dus la reluarea atacurilor la frontieră dintre cele două țări.

'Autoritățile de facto și-au continuat sprijinul pentru TTP, care a escaladat atacurile împotriva Pakistanului, provocând atacuri armate de ambele părți. Talibanii au continuat să nege public că ar adăposti vreun grup terorist', se arată în raport.

Mesajul de sărbătoare a calificat totodată capturarea țării la 15 august 2021 drept o 'mare victorie și eliberare de sub jugul străin', îndemnând în același timp oficialii regimului să garanteze bunăstarea populației în cadrul strict al legii islamice, sau Sharia.

Securitate consolidată

A cincea aniversare a revenirii la putere a talibanilor este marcată la Kabul printr-o prezență puternică a forțelor de ordine, parade militare ale armatei talibane și diverse evenimente sportive în capitală, unde oficiali de rang înalt ai regimului de facto sunt așteptați să se adreseze oficial națiunii pe parcursul zilei.

La Kabul, circulă motociclete, mașini și ricșe, afișând steagurile alb-negru ale Emiratului Islamic din Afganistan. Trec pe lângă soldați talibani cocoțați pe Humvee-uri, vehicule abandonate de armata americană și aliații săi în timpul retragerii lor din 2021, descrie atmosfera AFP.

Sute de susținători proguvernamentali, bărbați și copii, dar aproape nicio femeie, sunt adunați la un sens giratoriu din apropierea fostei ambasade americane, sub privirile atente ale forțelor de securitate înarmate. Într-o atmosferă festivă, își fac selfie-uri cu steaguri de toate dimensiunile.

Această 'Zi a Victoriei (...) va rămâne gravată în aur în istoria Afganistanului', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, într-un mesaj postat pe platforma X.

La 15 august 2021, insurgenții talibani au intrat în Kabul fără a întâmpina rezistență, la 20 de ani după ce au fost alungați de americani.

Mii de afgani, temându-se de această mișcare și de adepții acesteia, care susțin o interpretare ultrastrictă a Islamului, au încercat cu disperare să fugă prin aeroportul din Kabul, agățându-se chiar de avioanele care decolau.

Pe 30 august 2021, ultimul soldat american a părăsit Afganistanul, punând capăt celei mai îndelungate intervenții militare americane, lansate ca răspuns la atacurile din 11 septembrie 2001.

Americanii, invitați să investească în Afganistan

Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat că 'este închis capitolul războiului', cerându-le americanilor 'să-și redeschidă ambasada și să investească', într-un interviu publicat vineri de The New York Times.

Guvernul taliban se laudă că a îmbunătățit securitatea pentru o populație traumatizată de 40 de ani de război și atacuri mortale.

Acesta promovează 'autosuficiența' economică într-o țară căreia i se refuză accesul la sistemul bancar internațional și care mizează în mare măsură de sectorul minier.

'Se construiesc drumuri, există multe oportunități pentru antreprenori de a-și începe afacerile', spune Pirooz Mirzaie, un student în vârstă de 20 de ani din Kabul. Dar, a declarat el pentru AFP, 'cea mai mare provocare pentru tineri este lipsa locurilor de muncă'.

În ciuda unei creșteri economice de 4,8% în 2025, nivelul de trai este în scădere din cauza întoarcerii a peste șase milioane de afgani din Iran și Pakistan începând cu 2023, potrivit Băncii Mondiale.

Schimbările climatice și războiul cu Pakistanul, care a ucis sute de civili și a perturbat comerțul, exacerbează criza umanitară.

Aproape 14 milioane de afgani se confruntă cu foametea acută, potrivit ONU.

Restricții sufocante

'În ultimii cinci ani, afganii au îndurat introducerea și consolidarea unor restricții sufocante în aproape fiecare aspect al vieții lor și al drepturilor omului', a declarat pentru AFP Fiona Frazer, directoarea pentru drepturile omului la misiunea ONU din Afganistan.

În Afganistan este interzis să se asculte muzică, smartphone-urile nu sunt permise funcționarilor publici și studenților, sunt aplicate pedepse corporale, iar bărbații sunt obligați să-și lase barbă, în timp ce femeile trebuie să se acopere din cap până în picioare.

În cinci ani, Afganistanul a devenit și 'o închisoare pentru informații', a denunțat organizația Reporteri fără Frontiere, enumerând amenințările la adresa jurnaliștilor.

Însă fetele și femeile sunt cele care suferă cele mai grave restricții, fiindu-le interzis accesul în parcuri, săli de sport și multe locuri de muncă.

Afganistanul este singura țară din lume care le interzice să urmeze studii secundare sau universitare. Doi oficiali talibani de rang înalt, inclusiv liderul lor suprem Hibatullah Akhundzada, sunt căutați de Curtea Penală Internațională pentru 'persecuția' femeilor.

În timpul festivităților de sâmbătă, S., o studentă de 23 de ani care a urmat cursuri online după ce nu a mai avut acces la școală, a rămas acasă la Kabul ascultând muzică interzisă, a declarat ea pentru AFP sub condiția anonimatului. 'Acești cinci ani au fost atât de teribili încât mă simt ca o femeie de 500 de ani care nu poate muri și este condamnată să trăiască într-un mormânt', s-a plâns ea. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)