R.Moldova comemorează 77 de ani de la a doua deportare: Maia Sandu subliniază pericolul reprezentat de politica revanșardă a Rusiei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni în legătură cu pericolul reprezentat de politica revanșardă a Rusiei în prezent și a subliniat necesitatea de a acorda ajutor în continuare Ucrainei, care luptă de peste patru ani împotriva agresiunii Moscovei, cu ocazia unei ceremonii de comemorare a victimelor celui de-al doilea val al deportărilor sovietice din 1949, desfășurată în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, la monumentul 'Trenul Durerii', informează Moldpres.
'Istoria se repetă sub ochii noștri. Ce a făcut odată puterea sovietică le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor și va face oricărui popor dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv. Rusia ucide oameni nevinovați, îi deportează și îi înfometează, pur și simplu, pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opțională. Trebuie să ajutăm Ucraina. Cum putem și să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită și să nu mai poată face rău niciunui popor', a subliniat Maia Sandu.
Referitor la tragedia de acum peste o jumătate de secol, președinta R. Moldova a declarat că 'regimul sovietic nu suporta identitatea popoarelor. Și operațiunile de deportare nu au fost un episod accidental. Erau crime planificate în cele mai mici detalii, cu calendare de execuție și cu scopul de a distruge orice formă de rezistență'.
În continuare, Maia Sandu a subliniat necesitatea ca aceste crime ale trecutului să nu fie date uitării. 'Avem responsabilitatea istorică nu doar în fața neamului nostru, ci și în fața întregii Europe, să spunem: aceasta este fața adevărată a regimului sovietic', a afirmat ea.
'Acum 77 de ani, noaptea, copii mici, bătrâni, femei și bărbați au fost luați din casele lor, cu arma la tâmplă, și urcați în vagoane de vite. Noi suntem urmașii acestor oameni', a amintit Maia Sandu, care a adăugat: 'au vrut să le ia limba și identitatea și (...) demnitatea'.
' Le-au luat casele, dar ei și-au construit case acolo unde au ajuns, pentru că bunicii noștri știau că o casă trebuie construită cu mâinile proprii, nu furată mișelește. Au vrut să le ia numele, memoria, împușcându-i fără motiv și aruncându-i în gropi comune. Dar numele lor a fost mai puternic și au avut grijă o viață întreagă să transmită memoria și numele copiilor, care l-au dus mai departe către copiii lor, iar azi noi suntem aici, purtând amintirea și numele lor', a afirmat președintele R.Moldova, subliniind că moldovenii și-au păstrat și limba și identitatea 'prin cântec, prin credință, prin hore, doine și bocete de jale'.
'Avem limbă și avem identitate și, de fiecare dată când au încercat din nou să ni le distrugă, le-am apărat', a spus Maia Sandu, exprimându-și tristețea că 'unii rătăciți' n-au învățat lecțiile istoriei și 'ridică în slăvi călăul strămoșilor noștri'.
'Ne dorim ca acest popor să nu fie ridicat noaptea din casă și deportat, nici măcar cei care, azi, refuză să onoreze această memorie. Pentru că libertatea și pacea pe care le apărăm astăzi le apărăm pentru toți, iar demnitatea unui neam se măsoară și prin capacitatea de a-i proteja inclusiv pe cei care încă nu-i înțeleg istoria', a menționat Maia Sandu.
Mai multe evenimente sunt programate pentru luni la Chișinău, printre care și expoziția 'Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași', organizată în cursul serii în Piața Marii Adunări Naționale, care va fi urmată de un concert-requiem susținut de Select Cvartet, dedicat victimelor regimului totalitar comunist.
Potrivit organizatorilor, evenimentele au drept scop readucerea în atenția publică a represiunilor comise de regimul comunist pe teritoriul actual al Republicii Moldova în perioada 1917-1989, inclusiv a deportărilor în masă organizate de autoritățile sovietice.
Programul comemorativ evocă atât deportarea din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 18.000 de persoane au fost deportate în cadrul acțiunilor de 'curățare' a teritoriilor ocupate de Uniunea Sovietică în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, cât și deportările din 6-9 iulie 1949, considerate cea mai amplă operațiune de acest tip desfășurată pe teritoriul actual al Republicii Moldova.
În urma deportărilor din iulie 1949, peste 11.000 de familii, în total 35.796 de oameni, au fost ridicate și deportate forțat în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Printre acestea se numărau 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.
Totodată, anul acesta se împlinesc 80 de ani de la declanșarea foametei organizate din 1946-1947, una dintre cele mai dramatice consecințe ale politicilor represive sovietice, comemorarea având rolul de a păstra vie memoria victimelor și de a contribui la consolidarea culturii memoriei istorice, notează Moldpres. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Polonia: Tribunalul Constituțional i-a ridicat imunitatea președintelui său apropiat de opoziția conservatoare
Adunarea Generală a Tribunalului Constituțional al Poloniei a anunțat miercuri ridicarea imunității președintelui său, Bogdan Swieczkowski, judecător apropiat de opoziția conservatoare și care era deja suspendat de o judecătoare apropiată puterii, Anna Korwin-Piotrowska, proclamată președintă interimară a tribunalului, decizie ce deschide calea unor acțiuni penale împo
Șeful Pentagonului anunță la Caracas un acord de cooperare militară cu Venezuela
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a anunțat miercuri un acord militar cu Venezuela, în cursul unei vizite surpriză la Caracas, a relatat televiziunea de stat venezueleană, potrivit AFP. 'Sperăm să îl putem pune în practică, aprofundând cooperarea și parteneriatul în materie de apărare într-un mod care să valorifice exper
Italia va cheltui miliarde de euro împotriva 'războiului hibrid' și vrea o 'armată cibernetică' ce ar urma să 'patruleze' internetul
Guvernul italian a anunțat miercuri că va cheltui circa șapte miliarde de euro în următorii ani pentru tehnologii de combatere a 'războiului hibrid' și în plus are în vedere crearea unei 'armate cibernetice' formate din circa 5.000 de operatori care să controleze rețelele și internetul, relatează agenția EFE.
SUA: Un oficial democrat îi îndeamnă pe apropiații lui Trump să se pregătească pentru anchete
Un congresman democrat a avertizat miercuri membri ai familiei și consilieri apropiați ai președintelui american Donald Trump să păstreze orice documente relevante pentru viitoarele anchete ale Congresului, în special pentru corupție, relatează AFP. Aceste anchete ar viza 'profiturile realizate de familia Trump care ar putea amenința interesul public
Guvernul german acuză Rusia că lansează atacuri asupra bisericilor din #Ucraina
Guvernul german acuză Rusia că poartă un război împotriva bisericilor și a credincioșilor din Ucraina, a precizat Ministerul de Externe german într-un raport privind situația libertății religioase la nivel mondial, relatează miercuri dpa. În zonele ocupate din Ucraina, libertatea religioasă este grav îngrădită, iar Rusia a distrus sau a
SUA: Democratul Hakeem Jeffries, pe cale să devină primul președinte de culoare al Camerei Reprezentanților
Democrații aleși luna aceasta în Camera Reprezentanților a Congresului SUA l-au desemnat miercuri ca lider al viitoarei lor majorități pe Hakeem Jeffries, punându-l în poziția de a deveni primul președinte de culoare al acestei camere legislative, transmit Reuters și AFP. Jerffries a fost nominalizat prin vot secret, în
Întâlnirea Putin-Xi-Trump nu va dura mai mult de o oră; Trump și Putin vor avea și o reuniune bilaterală (oficiali)
Întâlnirea trilaterală dintre președinții rus, Vladimir Putin, american, Donald Trump, și chinez, Xi Jinping, care va avea loc joi la Shenzhen, nu va dura mai mult de o oră, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în timp ce un oficial american a afirmat că președinții rus și american vor avea de asemenea o reuniune bilaterală, relate
Coreea de Nord: AIEA afirmă că Phenianul își extinde uzina de îmbogățire a uraniului de la Yongbyon
Coreea de Nord a finalizat lucrările exterioare de extindere a uzinei sale de îmbogățire a uraniului de la complexul nuclear de la Yongbyon, a anunțat miercuri directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, relatează Reuters și AFP. AIEA nu a mai avut acces în Coreea de Nord de la expulzarea insp
Bulgaria anunță că a destructurat cea mai lungă operațiune de spionaj cibernetic împotriva rețelelor administrației de stat
Guvernul bulgar a anunțat miercuri că a destructurat o operațiune de spionaj cibernetic care le-a permis hackerilor să acceseze rețele ale administrației începând din 2021 și să extragă cel puțin de 130 de gigabiți de documente oficiale, transmit AFP și BTA. 'Este vorba despre cazul de spionaj cibernetic cel mai îndelunga
#Ucraina speră că Trump și Xi Jinping vor face 'presiuni' asupra lui Putin pentru a încheia războiul
Ucraina speră că președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping vor face presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului, a declarat miercuri ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga, în ajunul unui summit trilateral fără precedent între liderii celor mai mari puteri nucleare ale lumii, care
Posibile subiecte la reuniunea dintre Xi, Putin și Trump: Arsenalul nuclear, Ucraina și Iranul
Războaiele din Ucraina și Iran și proliferarea nucleară se numără printre subiectele care ar putea fi discutate joi, la Shenzhen (China), când președinții celor mai mari puteri nucleare ale lumii - americanul Donald Trump, rusul Vladimir Putin și chinezul Xi Jinping - se vor întâlni, relatează miercuri EFE, care menționează totuși că momentan nu exi
Premierul canadian Mark Carney afirmă că se va întâlni cu Trump pentru discuții comerciale pe marginea summitului APEC
Premierul canadian Mark Carney a declarat miercuri că se va întâlni cu președintele american Donald Trump în cursul zilei pentru a discuta chestiuni comerciale pe marginea summitului APEC, relatează dpa. Carney a făcut aceste declarații în marja Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care are loc la Shenzhen, în sudul
Xi, Trump și Putin s-au reunit la Shenzhen pentru o recepție în ajunul summitului trilateral
Președintele chinez Xi Jinping i-a primit miercuri la Shenzhen pe omologii săi american, Donald Trump, și rus, Vladimir Putin, pentru o recepție la care participă liderii Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), transmite AFP. Cei trei președinți s-au reunit astfel pentru prima oară în ajunul summitului lor trilateral inedit. Putin li s-a
#Ucraina: Cel puțin patru morți în urma unor atacuri rusești la Odesa
Mai multe atacuri rusești asupra centrului orașului Odesa, din sudul Ucrainei, s-au soldat miercuri cu cel puțin patru morți și nouă răniți, au indicat autoritățile locale, în ajunul unei noi reuniuni între Kiev și aliații săi, relatează AFP. Aceste atacuri au lovit în special un imobil rezidențial și un centru educațional, a indicat pe Teleg
Franța: Liderul de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon ar putea câștiga alegerile prezidențiale din 2027, atenționează ministrul justiției
Ministrul francez al justiției, Gerald Darmanin, a apreciat că liderul de extremă stânga Jean-Luc Melenchon ar putea câștiga al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2027 dacă o va înfrunta pe lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen, și i-a îndemnat pe candidații de centru să se unească în spatele unui singur candidat pentru a evita acest









