Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat luni în legătură cu pericolul reprezentat de politica revanșardă a Rusiei în prezent și a subliniat necesitatea de a acorda ajutor în continuare Ucrainei, care luptă de peste patru ani împotriva agresiunii Moscovei, cu ocazia unei ceremonii de comemorare a victimelor celui de-al doilea val al deportărilor sovietice din 1949, desfășurată în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, la monumentul 'Trenul Durerii', informează Moldpres.

'Istoria se repetă sub ochii noștri. Ce a făcut odată puterea sovietică le face Rusia lui Putin azi ucrainenilor și va face oricărui popor dacă va fi lăsată. Nu există alt motiv. Rusia ucide oameni nevinovați, îi deportează și îi înfometează, pur și simplu, pentru că poate. Tocmai de aceea, solidaritatea noastră nu este opțională. Trebuie să ajutăm Ucraina. Cum putem și să convingem Europa să ajute Ucraina fără încetare, pentru ca Rusia să fie oprită și să nu mai poată face rău niciunui popor', a subliniat Maia Sandu.

Referitor la tragedia de acum peste o jumătate de secol, președinta R. Moldova a declarat că 'regimul sovietic nu suporta identitatea popoarelor. Și operațiunile de deportare nu au fost un episod accidental. Erau crime planificate în cele mai mici detalii, cu calendare de execuție și cu scopul de a distruge orice formă de rezistență'.

În continuare, Maia Sandu a subliniat necesitatea ca aceste crime ale trecutului să nu fie date uitării. 'Avem responsabilitatea istorică nu doar în fața neamului nostru, ci și în fața întregii Europe, să spunem: aceasta este fața adevărată a regimului sovietic', a afirmat ea.

'Acum 77 de ani, noaptea, copii mici, bătrâni, femei și bărbați au fost luați din casele lor, cu arma la tâmplă, și urcați în vagoane de vite. Noi suntem urmașii acestor oameni', a amintit Maia Sandu, care a adăugat: 'au vrut să le ia limba și identitatea și (...) demnitatea'.

' Le-au luat casele, dar ei și-au construit case acolo unde au ajuns, pentru că bunicii noștri știau că o casă trebuie construită cu mâinile proprii, nu furată mișelește. Au vrut să le ia numele, memoria, împușcându-i fără motiv și aruncându-i în gropi comune. Dar numele lor a fost mai puternic și au avut grijă o viață întreagă să transmită memoria și numele copiilor, care l-au dus mai departe către copiii lor, iar azi noi suntem aici, purtând amintirea și numele lor', a afirmat președintele R.Moldova, subliniind că moldovenii și-au păstrat și limba și identitatea 'prin cântec, prin credință, prin hore, doine și bocete de jale'.

'Avem limbă și avem identitate și, de fiecare dată când au încercat din nou să ni le distrugă, le-am apărat', a spus Maia Sandu, exprimându-și tristețea că 'unii rătăciți' n-au învățat lecțiile istoriei și 'ridică în slăvi călăul strămoșilor noștri'.

'Ne dorim ca acest popor să nu fie ridicat noaptea din casă și deportat, nici măcar cei care, azi, refuză să onoreze această memorie. Pentru că libertatea și pacea pe care le apărăm astăzi le apărăm pentru toți, iar demnitatea unui neam se măsoară și prin capacitatea de a-i proteja inclusiv pe cei care încă nu-i înțeleg istoria', a menționat Maia Sandu.

Mai multe evenimente sunt programate pentru luni la Chișinău, printre care și expoziția 'Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași', organizată în cursul serii în Piața Marii Adunări Naționale, care va fi urmată de un concert-requiem susținut de Select Cvartet, dedicat victimelor regimului totalitar comunist.

Potrivit organizatorilor, evenimentele au drept scop readucerea în atenția publică a represiunilor comise de regimul comunist pe teritoriul actual al Republicii Moldova în perioada 1917-1989, inclusiv a deportărilor în masă organizate de autoritățile sovietice.

Programul comemorativ evocă atât deportarea din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 18.000 de persoane au fost deportate în cadrul acțiunilor de 'curățare' a teritoriilor ocupate de Uniunea Sovietică în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, cât și deportările din 6-9 iulie 1949, considerate cea mai amplă operațiune de acest tip desfășurată pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

În urma deportărilor din iulie 1949, peste 11.000 de familii, în total 35.796 de oameni, au fost ridicate și deportate forțat în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Printre acestea se numărau 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.

Totodată, anul acesta se împlinesc 80 de ani de la declanșarea foametei organizate din 1946-1947, una dintre cele mai dramatice consecințe ale politicilor represive sovietice, comemorarea având rolul de a păstra vie memoria victimelor și de a contribui la consolidarea culturii memoriei istorice, notează Moldpres. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)