Liderii celor trei țări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia și Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcționează, relatează EFE.

Premierul eston, Kristen Michal, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, la Berlin, alături de președintele lituanian, Gitanas Nauseda, de președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și de cancelarul german Friedrich Merz că, 'în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO'.

Înalții oficiali au fost întrebați dacă îi îngrijorează faptul că Rusia, în fața presiunii tot mai mari la care este supusă, ar putea opta pentru o escaladare rapidă a tensiunilor cu țările baltice, în contextul închiderii punctelor feroviare pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri, decretată începând cu 1 iulie.

Șeful guvernului eston a explicat că punctele feroviare de frontieră pe care Rusia le-a închis cu Letonia și Estonia - precum și cu Finlanda, care în cazul ultimei nu mai funcționau printr-o decizie anterioară a Helsinki - erau conexiuni care aveau deja o utilitate limitată.

Michal a afirmat că este vorba de un pas făcut de Rusia pentru a 'exercita o presiune psihologică'.

'Cu toate acestea, noi continuăm să menținem presiunea' asupra Moscovei, a afirmat el.

'Planul pare să dea roade, deoarece obiectivul este de a întrerupe liniile de aprovizionare și de a izola economic Rusia', a apreciat premierul eston.

Rusia, a spus premierul eston, se confruntă deja cu probleme legate de aprovizionarea cu combustibil și cu penurii chiar și în marile orașe.

La rândul său, Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre țările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară sau a închis puncte de trecere a frontierei.

'Motivul este că Rusia depinde de menținerea unui flux relativ ridicat și fluid de tranzit către (exclava rusă) Kaliningrad, iar acest lucru este posibil doar traversând teritoriul nostru', a precizat președintele lituanian.

Desigur, a spus el, există rute alternative pe cale maritimă, dar aceste posibilități sunt limitate, iar 'Rusia se confruntă în prezent cu dificultăți majore în ceea ce privește utilizarea sau extinderea lor'.

'Prin urmare, considerăm că este vorba de o decizie de natură tehnică și nu trebuie să o interpretăm ca pe o pregătire pentru o nouă escaladare. Nu credem că este cazul', a subliniat Nauseda.

Președintele Letoniei a exprimat o opinie similară, afirmând că închiderea unei legături feroviare cu Estonia 'se datorează în principal unor motive economice și are o importanță politică limitată, fără a constitui neapărat o provocare'.

Rinkevics a indicat că linia feroviară închisă 'este tocmai cea care avea cel mai mic volum de trafic'. 'Nu ar trebui să tragem concluzii exagerate cu privire la intențiile Rusiei', a apreciat el. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)