Liderii statelor NATO se reunesc marți la Ankara, unde europenii intenționează să lase deoparte tensiunile cu președintele american Donald Trump legate de Iran și Groenlanda și să arate că se oferă să-și apere continentul, notează vineri Reuters.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, este de părere că reuniunea la nivel înalt din 7 și 8 iulie va arăta că europenii își onorează angajamentul de a-și spori bugetele militare pentru a descuraja Rusia, urmând să fie semnate contracte de zeci de miliarde de dolari în domeniul armamentului.

De asemenea, liderii țărilor aliate ar urma să se angajeze să mențină finanțarea militară pentru Ucraina în războiul său de apărare contra invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la o cină oferită de președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Oficialități europene au declarat că speră ca relația strânsă a lui Trump cu Erdogan și Rutte să asigure un summit fără probleme, dar nimic nu este sigur în această privință, date fiind divergențele transatlantic legate de Iran și criticile frecvente ale liderului american la adresa NATO și a țărilor membre europene.

Într-o postare făcută joi pe Truth Social, Donald Trump s-a plâns că, ''fără a obține vreun beneficiu din asta'', Statele Unite cheltuiesc prea mulți bani pentru a proteja celelalte membre ale NATO.

Mark Rutte și alți lideri din NATO au insistat că Alianța contribuie la însăși securitatea SUA și că europenii țin cont de apelurile lui Trump de a cheltui mai mult pentru propria apărare.

Summitul de săptămâna viitoare se va concentra pe transformarea cheltuielilor suplimentare în capacități de luptă disponibile imediat, a afirmat Rutte miercuri, la Berlin.

''NATO este și va fi întotdeauna o alianță transatlantică, dar trebuie să o reechilibrăm mai bine. Lucrând îndeaproape cu SUA, aliații europeni și Canada preiau o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională în Europa'', a afirmat înalta oficialitate aliată.

Luna trecută, Mark Rutte a spus că în 2025 țările europene din NATO și Canada au cheltuit cu 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari.

La summitul de la Haga de anul trecut, liderii țărilor NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru apărarea propriu-zisă, precum arme și trupe, față de 2% din PIB până atunci. De asemenea, ei au căzut de acord cu alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții mai ample legate de apărare, precum creșterea securității cibernetice.

Mai mulți diplomați europeni și-au exprimat speranța că la Ankara se va repeta succesul summitului de anul trecut, însă ultimele 12 luni au tensionat puternic Alianța: președintele american Donald Trump a amenințat că SUA vor prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez, iar la finalul lui februarie el a pornit un război contra Iranului fără a-și consulta aliații europeni.

Mai mult, liderul de la Casa Albă i-a criticat deschis pe europeni întrucât nu au făcut mai mult pentru a sprijini operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, în special legate de redeschiderea strâmtorii Ormuz, ce fusese blocată de Teheran.

Diplomați NATO sunt de părere că marea majoritate a țărilor aliate și-au onorat angajamentul de a permite Washingtonului să le folosească spațiul aerian și bazele de pe teritoriul lor, chiar dacă războiul este nepopular și numeroși lideri europeni nu îl susțin.

Războiul a provocat și o răcire a relațiilor personale între Trump și lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și premierul demisionar britanic Keir Starmer, sporind astfel posibilitatea ca aceste tensiuni să reapară la summitul de la Ankara.

''Sunt optimist (că nu se va întâmpla acest lucru) pentru că eu cred că liderii știu care este miza. Și dacă ceva de acest gen se întâmplă, atunci întotdeauna există în ultimă instanță consilierul de cuplu, Mark Rutte, pentru a calma lucrurile'', a spus un diplomat NATO de rang înalt. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)