Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat joi că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice armele nucleare pe teritoriul lituanian, informează Reuters.

'Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă când circumstanțele geopolitice erau total diferite', a explicat șeful statului.

Nauseda a afirmat totodată că nu există planuri imediate de a stoca arme nucleare în Lituania, dar că eliminarea prevederii ar garanta că țara nu este constrânsă de restricții constituționale dacă circumstanțele de securitate se vor schimba în viitor.

Vorbind după o întâlnire cu liderii parlamentari și guvernamentali și cu șefii fracțiunilor parlamentare, Nauseda a declarat că există un consens politic larg conform căruia articolul 137 din Constituție este 'învechit'.

Articolul 137 din Constituția Lituaniei prevede în prezent că armele de distrugere în masă și bazele militare străine nu pot fi amplasate pe teritoriul lituanian, potrivit radiodifuziunii lituaniene LRT.

'Opiniile au fost practic unanime. Aproape toți liderii fracțiunilor parlamentare și-au exprimat opinia că articolul 137 a devenit desuet și nu ar trebui doar modificat, ci eliminat', le-a declarat Nauseda reporterilor.

Președintele lituanian a adăugat că opiniile diferă doar în ceea ce privește procedura de modificare a Constituției.

Potrivit lui Nauseda, reprezentanții partidului de opoziție Zorile lui Nemunas au susținut că această chestiune ar trebui decisă printr-un referendum, în timp ce președintele însuși consideră că decizia ar trebui să revină actualului parlament.

'În opinia noastră, membrii parlamentului au primit un mandat de încredere din partea alegătorilor și pot lua această decizie', a insistat el.

Din punct de vedere pur juridic, modificarea articolului 137 din Constituție se poate face printr-o majoritate de două treimi din parlament, votând de două ori la un interval de cel puțin trei luni.

Nauseda a susținut că Lituania a devenit practic singurul membru NATO care menține o interdicție autoimpusă privind desfășurarea de arme nucleare.

El a indicat Finlanda vecină, care a abrogat recent o restricție similară, care fusese stabilită prin lege, mai degrabă decât prin Constituția sa.

'Ar fi cu adevărat regretabil dacă am deveni veriga slabă sau o zonă gri în cadrul NATO', a spus președintele lituanian.

Discuția privind prevederea constituțională a câștigat amploare pe fondul dezbaterilor mai ample privind descurajarea nucleară europeană.

Fostul ministru al apărării, Dovile Sakaliene, a declarat anul trecut că Lituania ar trebui să ia în considerare modificarea Constituției dacă aliații ar prezenta propuneri concrete pentru staționarea de arme nucleare sau componente conexe în țară.

Subiectul a atras atenția și după ce președintele francez Emmanuel Macron a propus în martie crearea unui nou cadru european de descurajare nucleară, în conformitate cu care țările partenere ar putea găzdui temporar forțele aeriene strategice ale Franței cu capacitate nucleară.

La începutul lunii iunie, Financial Times a relatat că Statele Unite iau în considerare desfășurarea de arme nucleare în alte țări NATO din Europa.

În urma acestei relatări, ministrul apărării lituanian, Robertas Kaunas, a declarat că Lituania participă la discuțiile în curs și a menționat că orice desfășurare de arme nucleare americane în țară va fi luată în considerare doar în timpul unei crize sau în timp de război.

LRT amintește că, pe când făcea parte din URSS, Lituania a deținut arme nucleare pe teritoriul său. În perioada Războiului Rece, Uniunea Sovietică a construit în anii 60 ai secolului trecut prima sa bază subterană de rachete nucleare în pădurile din vestul Lituaniei, la Plokstine. Baza adăpostea rachete balistice R-12 Dvina (SS-4 Sandal) echipate cu focoase termonucleare capabile să lovească orașe importante din Europa.

Plokstine a fost una dintre primele baze subterane de rachete de acest fel din Uniunea Sovietică și singura construită în Lituania. Împreună cu bazele de lansare terestre din apropiere, a fost parte a forței de atac nucleare a URSS în regiune.

În 1978, sateliții americani de recunoaștere au localizat cu precizie baza. Secretul acesteia fiind compromis, sovieticii au demontat rachetele nucleare, au îndepărtat combustibilul toxic și, în 1979, au abandonat situl.

Fosta bază de la Plokstine funcționează acum ca Muzeu al Războiului Rece.

După obținerea independenței, Lituania a aderat la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) și a inclus o prevedere în Constituție care interzice prezența armelor de distrugere în masă pe teritoriul său. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)