Parlamentul bulgar a adoptat vineri o reformă judiciară pentru a debloca o instituție paralizată de mai mulți ani, o inițiativă considerată însă prea timidă de către experți într-o țară confruntată cu un nivel de corupție ridicat, relatează France Presse.

Modificările adoptate vor permite reînnoirea Consiliului Superior al Magistraturii, principalul organ de conducere al justiției, în condițiile în care mandatul membrilor săi aleși a expirat în octombrie 2022.

Acest organism numără 25 de membri, dintre care 11 sunt aleși de parlament, 11 de către magistrați și trei membri de drept.

Odată mandatul reînnoit, acesta va putea propune numirea unor responsabili-cheie, între care procurorul general și președintele Curții Administrative Supreme.

Opoziția voia ca mai mulți actori instituționali să aibă puterea de a cere demiterea procurorului general, o figură foarte puternică în Bulgaria, ale cărui mecanisme de responsabilitate sunt criticate de mult timp de organismele europene.

Aceste propuneri, precum și ideea introducerii unor garanții suplimentare în numirile și evaluarea magistraților, nu au fost totuși reținute.

Acest refuz alimentează scepticismul experților asupra impactului real al textului și cu privire la voința guvernului de a-și respecta angajamentele de reformă asumate de premierul Rumen Radev înaintea alegerilor din aprilie.

Amendamentele, care vizează în principal alegerea noului Consiliu al Magistraturii 'nu pot fi considerate drept reformă decisivă', declară pentru AFP Ekaterina Baksanova, juristă în cadrul Institutului pentru economia de piață, un think tank din Sofia.

Acestea, potrivit ei, suscită 'îngrijorări legitime asupra voinței guvernului de a realiza o adevărată reconstrucție judiciară', întrucât 'nu răspund la numeroase deficiențe instituționale sistemice care îi preocupă de mult timp atât pe experții bulgari, cât și pe observatorii internaționali ai statului de drept'.

Guvernul apără un text limitat, dar urgent, ministrul justiției asigurând că 'munca la alte schimbări importante continuă'.

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007 cu condiția monitorizării specifice a progreselor sale în materie de reformă judiciară, precum și în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Acest mecanism de supraveghere a fost ridicat în 2023, dar țara se confruntă în continuare cu dificultăți în a obține rezultate împotriva corupției la vârful statului.

În ultimul său raport din iulie 2025 asupra statului de drept, Comisia Europeană a cerut Sofiei să consolideze independența Consiliului Superior al Magistraturii și și-a exprimat regretul față de absența progreselor în lupta împotriva corupției la nivel înalt. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)