Liderii țărilor G7 consideră acordul-cadru dintre Statele Unite ale Americii și Iran drept o 'oportunitate istorică' de a împiedica Teheranul să dobândească arme nucleare, se arată într-un comunicat publicat miercuri la Evian-les-Bains, în sud-estul Franței, citat de dpa.

Acordul dintre Washington și Teheran, care ar urma să fie semnat de cele două părți vineri, ar putea aduce 'pace și securitate pentru toți cei din regiune', afirmă liderii din G7, principalele democrații industrializate, declarându-se pregătiți să contribuie la implementarea acordului.

În ce privește strâmtoarea Ormuz, G7 reafirmă că 'dreptul de tranzit fără restricții sau taxe este piatra de temelie a comerțului internațional'.

Semnatarii notează că sunt necesare negocieri pentru un 'acord diplomatic robust și cuprinzător' care să reglementeze 'amenințările reprezentate de Iran în regiune și dincolo de aceasta' și să asigure că Iranul 'nu va obține niciodată o armă nucleară'.

În ce privește conflictul dintre Israel și miliția Hezbollah, susținută de Iran, din Liban, G7 precizează că susține eforturile conducerii libaneze de a realiza dezarmarea Hezbollah printr-o 'încetare a focului imediată și robustă' și de a proteja integritatea teritorială a Libanului 'cu garanțiile de securitate internaționale adecvate'.

Liderii țărilor G7 au asigurat totodată că sunt uniți pentru a sprijini Ucraina, inclusiv integritatea sa teritorială, și au convenit să crească presiunea asupra economiei de război rusești, a consemnat Reuters.

'În acest context, ne vom consolida sancțiunile (împotriva Rusiei), inclusiv pe cele privind sectoarele petrolului și gazelor', au afirmat aceștia.

În același timp, liderii G7, reuniți de luni până miercuri în orașul balnear francez, s-au angajat să-și intensifice eforturile de a reglementa problema datoriei cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare, inclusiv cele cu venituri medii care nu sunt în prezent eligibile pentru inițiativa de reducere a datoriilor lansată de G20 - cele 20 mari economii de pe plan global - în timpul pandemiei de COVID-19.

Într-o altă declarație comună emisă marți, după o sesiune la care au participat țările invitate Kenya, Egipt, India, Brazilia și Coreea de Sud, liderii G7 și-au afirmat angajamentul față de cooperarea internațională în domeniul dezvoltării, îndemnând în același timp la reforme și la un accent mai mare pe investițiile private.

Semnatarii notează că politicile tradiționale de dezvoltare au produs rezultate, dar au avut doar 'un impact limitat în reducerea dependenței financiare de asistența externă', iar resursele publice, reduse drastic de SUA și alte economii avansate în ultimii ani, vor continua să joace un rol cheie, dar sunt insuficiente pentru a satisface nevoile globale de dezvoltare.

'Vom intensifica eforturile de reglementare a vulnerabilităților în creștere ale datoriei globale care amenință stabilitatea economică și restrâng spațiul fiscal pentru intervenții esențiale ale serviciilor publice', se arată în declarație, susținută de Coreea de Sud și Kenya.

Liderii G7 subliniază de asemenea importanța progreselor către o abordare comună a restructurărilor datoriilor pentru țările vulnerabile cu venituri medii care nu sunt eligibile pentru Cadrul Comun G20, instituit în timpul COVID pentru a ajuta cele mai sărace țări.

Salutând declarația, Eric LeCompte, director executiv al grupului nonprofit Jubilee USA Network, a observat pentru Reuters că, 'în esență, ceea ce se solicită este o restructurare preventivă a datoriilor - abordarea datoriei înainte ca aceasta să devină o criză', cu implicarea investițiilor private, având în vedere declinul finanțării publice pentru dezvoltare.

Datele OCDE au arătat că asistența oficială pentru dezvoltare a scăzut cu 23,1% în termeni reali în 2025, ajungând la 174,3 miliarde de dolari, pe fondul unei scăderi de aproape 57% a ajutorului din partea SUA și al scăderii mai mici din partea Germaniei, Franței, Marii Britanii și Japoniei.

La rândul său, Kevin Gallagher, directorul Centrului pentru politici de dezvoltare globală al Universității din Boston, a remarcat că aceasta a fost prima recunoaștere oficială de către G7 a preocupărilor privind datoria țărilor mai sărace neeligibile pentru Cadrul Comun, exprimându-și însă surprinderea față de faptul că declarația nu a abordat nevoile urgente, 'imediate' ale țărilor în curs de dezvoltare provocate de războiul din Orientul Mijlociu.

'Țările din afara G7, în special cele din Asia și Africa, care sunt importatoare nete de energie, au nevoie de finanțare imediată cu lichidități, sprijin fiscal imediat pentru importuri și subvenții pentru combustibili/îngrășăminte și finanțare pe termen lung pentru dezvoltare cu costuri reduse', a subliniat el.

Grupul de dezvoltare Oxfam International a criticat declarația G7 și a cerut liderilor săi să își mărească ajutorul la 0,7% din venitul național brut așa cum au promis anterior.

'G7 a făcut cea mai mare reducere colectivă a ajutorului vital din istoria sa, o mișcare care deja provoacă moartea a milioane de oameni', a declarat Joern Kalinski, consilier principal al Oxfam. 'Redirecționarea ajutorului vital pentru a oferi stimulente financiare multiple unor investitori privați, în loc să se construiască școli și spitale publice, este un lucru greșit și va agrava mult situația', consideră el.

Summitul din orașul balnear francez Evian-les-Bains reunește de luni până miercuri liderii Statelor Unite, Germaniei, Franței, Regatului Unit, Italiei, Canadei și Japoniei, precum și reprezentanți de rang înalt ai UE.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)