Senatul SUA a aprobat vineri un proiect de lege care prevede un buget de aproape 70 de miliarde de dolari pentru combaterea imigrației, după mai multe luni de controverse legate de practicile poliției imigrației (ICE) și ale poliției frontierelor și vămilor (CBP), relatează AFP.

Democrații au cerut reforme semnificative la ICE și CBP după moartea la Minneapolis, în ianuarie, a lui Renee Good și Alex Pretti, doi americani uciși de agenți federali în marja protestelor împotriva operațiunilor desfășurate de poliția imigrației în orașul din nordul Statelor Unite.

Opoziția congresmenilor democrați a determinat o paralizie bugetară record de peste 70 de zile, între februarie și martie, la Departamentul pentru Securitate Internă.

Proiectul de lege adoptat în cele din urmă cu 52 de voturi pentru și 47 împotrivă alocă aproape 70 de miliarde de dolari pe parcursul a trei ani pentru finanțarea ICE și a CBP, fără reformele cerute de opoziție.

El mai trebuie adoptat și de Camera Reprezentanților - probabil săptămâna viitoare - înainte de a fi promulgat de președintele Donald Trump.

Confruntări

Deși finanțarea luptei împotriva imigrației se bucură de un larg consens în rândul dreptei, adoptarea proiectului în Senat nu a fost lipsită de controverse. O serie de amendamente, propuse pe rând de democrați și unii republicani, au determinat mai mulți senatori din majoritate să se opună solicitărilor lui Donald Trump.

Astfel, șase senatori republicani au votat în favoarea unui amendament menit să interzică utilizarea fondurilor publice pentru construirea unei săli de bal la Casa Albă, un proiect dorit cu ardoare de Donald Trump. Amendamentul nu a reușit să obțină cele 60 de voturi necesare, dar a scos în evidență rezerva unor aleși de dreapta cu privire la acest proiect fastuos.

Un alt măr al discordiei a fost fondul ''anti-instrumentalizare'' de aproape 1,8 miliarde de dolari destinat despăgubirii unor persoane pe care guvernul le prezintă drept victime ale sistemului judiciar - dar pe care opoziția democrată l-a denunțat ca fiind un fel de rezervă ilicită de care ar putea beneficia, printre alții, susținătorii lui Trump care au luat cu asalt Capitoliul din Washington pe 6 ianuarie 2021.

Inițiativa a fost respinsă și de mai mulți aleși republicani, iar, confruntat cu această rezistență internă, procurorul general Todd Blanche, ministru interimar al justiției, a anunțat marți că abandonează proiectul.

Dezacorduri crescânde

Oponenții au vrut însă ca renunțarea la idee să fie ''bătută în cuie'', iar în timpul maratonului legislativ de joi au fost supuse la vot mai multe amendamente în acest sens, inclusiv câteva din partea republicanilor.

Dezertările din tabăra prezidențială subliniază disensiunea în creștere din jurul planurilor lui Donald Trump.

De cealaltă parte a Capitoliului, în Camera Reprezentanților, aleșii au adoptat de asemenea joi un proiect de lege care propune noi sancțiuni semnificative împotriva Rusiei și un pachet de ajutor militar de 8 miliarde de dolari pentru Ucraina - într-un moment în care administrația Trump a abandonat în mare măsură sprijinul pentru Kiev organizat de democratul Joe Biden. Proiectul de lege merge acum în Senat.

Aceste voturi se acumulează deja într-o întreagă serie de eșecuri înregistrate în Congres de liderul de la Casa Albă. Miercuri, Camera Reprezentanților a aprobat o rezoluție pentru a pune capăt războiului împotriva Iranului - deși o măsură în primul rând simbolică - datorită voturilor a patru membri republicani; Senatul ar putea face același lucru în zilele următoare. Joi, Donald Trump a numit votul ''nepatriotic'', susținând că pune în pericol discuțiile în curs cu Teheranul. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)