Miniștrii de interne din statele Uniunii Europene au analizat joi, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, pregătirile pentru intrarea în vigoare, la 12 iunie, a Pactului privind migrația și azilul, precum și situația spațiului Schengen și viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina.

Pactul privind migrația și azilul, pregătit pentru lansare

Miniștrii au evaluat progresele în implementarea noului Pact privind migrația și azilul și în operaționalizarea sistemului Eurodac, care va deveni funcțional în aceeași zi cu intrarea în vigoare a pactului, pe 12 iunie. Eurodac (European Dactyloscopy Database) este baza de date biometrică a Uniunii Europene care conține amprentele și alte date de identificare ale solicitanților de azil și ale migranților depistați la frontierele externe, fiind utilizată pentru gestionarea cererilor de azil și monitorizarea migrației.

Președinția cipriotă a Consiliului UE a anunțat organizarea unei conferințe ministeriale la Nicosia pentru a marca momentul. Potrivit autorităților cipriote, noul pact va face sistemul european comun de azil mai eficient, prin proceduri mai rapide și reguli mai clare privind împărțirea responsabilităților și solidaritatea între statele membre.

''La 12 iunie, UE deschide un nou capitol în gestionarea migrației. Lansarea Pactului privind migrația și azilul este o realizare importantă și demonstrează capacitatea noastră de a găsi soluții comune la provocări comune'', a declarat ministrul adjunct cipriot pentru migrație și protecție internațională, Nicholas Ioannides, citat într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Consiliului UE.

În cadrul reuniunii, miniștrii au analizat dimensiunea externă a migrației, cu accent pe cooperarea insuficientă a Somaliei în privința readmisiei propriilor cetățeni. Potrivit datelor prezentate, numărul cetățenilor somalezi care au intrat neregulamentar în UE s-a dublat între 2024 și 2025, multe dintre deplasări fiind facilitate de rețele de trafic de migranți. Statele membre au oferit orientări privind propunerea Comisiei Europene de introducere a unor măsuri restrictive în materie de vize și au analizat modalități de combatere a rețelelor de trafic atât în Somalia, cât și în țările de tranzit.

Miniștrii au fost informați și despre presiunea migraționistă persistentă de pe ruta Canalului Mânecii și a Mării Nordului. Deși sosirile ilegale în UE au scăzut în 2026 comparativ cu anul precedent, traversările de pe această rută continuă să reprezinte o preocupare majoră.

Schengen - digitalizare și securitatea frontierelor

Consiliul a analizat situația generală a spațiului Schengen pe baza Raportului Schengen 2026 dat publicității de Comisia Europeană pe 18 mai și prezentat joi Consiliului.

Miniștrii au aprobat prioritățile ciclului Schengen 2026-2027, care vor viza accelerarea digitalizării procedurilor și sistemelor informatice, consolidarea rezilienței frontierelor externe și eficientizarea politicilor de returnare, precum și întărirea securității interne, menținând în același timp libera circulație fără controale la frontierele interne.

Mai multe state membre au subliniat importanța politicii comune de vize ca prim nivel de verificare și securitate la frontiere.

De asemenea, au fost analizate progresele privind interoperabilitatea marilor sisteme informatice europene din domeniul justiției și afacerilor interne, inclusiv Entry/Exit System (EES) și European Travel Information and Authorisation System (ETIAS). Statele membre au cerut menținerea eforturilor pentru evitarea unor noi întârzieri în implementare.

Consiliul a adoptat concluzii privind consolidarea guvernanței Schengen la nivel european și național, document care vizează îmbunătățirea eficienței, coordonării și rezilienței mecanismelor de guvernanță ale spațiului Schengen, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina

Miniștrii au abordat viitorul statut juridic al persoanelor strămutate din Ucraina și au oferit orientări înaintea propunerii pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte privind extinderea regimului de protecție temporară.

Discuțiile au vizat atât posibilitatea menținerii actualului cadru, cât și eventuale restrângeri ale sferei beneficiarilor, inclusiv în cazul bărbaților de vârstă militară cărora legislația ucraineană nu le permite să părăsească țara. Actualul regim de protecție temporară este valabil până la 4 martie 2027.

România a fost reprezentată la reuniune de Iulia Matei, reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Consiliul JAI al UE pe teme precum Schengen, migrație, Parchetul European (4-5 iunie) 

* Comisia Europeană va prezenta, în cadrul Consiliului JAI, raportul anual privind starea spațiului Schengen