Parlamentarii maghiari aleși la scrutinul recent au votat cu o largă majoritate pentru abandonarea planului fostului prim-ministru Viktor Orban de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI), relatează AFP.

Dintre cei 199 de membri ai parlamentului, 133 au votat pentru respingerea legii care prevede retragerea din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, care urma să intre în vigoare pe 2 iunie, în timp ce 37 au votat împotrivă și 5 s-au abținut.

Prim-ministrul conservator pro-UE Peter Magyar, care a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, a prezentat proiectul de lege luni și a obținut adoptarea lui în parlament printr-o procedură accelerată.

Președintele Tamas Sulyok, un aliat al lui Viktor Orban, trebuie acum să promulge legea.

Vineri, când guvernul maghiar a anunțat că va anula procesul de retragere, organul legislativ al CPI a salutat o 'decizie importantă'.

La putere timp de 16 ani, Viktor Orban a inițiat procesul de retragere pe 3 aprilie 2025, în timp ce îl găzduia pe aliatul său, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care făcea obiectul unui mandat de arestare din 2024 pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.

Prim-ministrul ungar de atunci a descris CPI drept un 'tribunal politic care și-a pierdut imparțialitatea, așa cum demonstrează hotărârile sale privind Israelul'. El a omis să menționeze că CPI emisese simultan un mandat pentru fostul șef militar Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată ulterior.

Peter Magyar, pe atunci viitor prim-ministru, a anunțat pe 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI și va executa mandatele de arestare emise, inclusiv cel care îl privește pe Benjamin Netanyahu.

Întrebat de un jurnalist despre faptul că l-a invitat și pe prim-ministrul israelian la Budapesta, pe 23 octombrie, pentru a 70-a aniversare a revoltei din 1956 împotriva sovieticilor, Peter Magyar a clarificat că i-a invitat pe toți liderii cu care a vorbit telefonic.

Doar Burundi și Filipine s-au retras din CPI.

Înființată în 2002 și susținută de 125 de state membre, tribunalul, cu sediul la Haga, își propune să urmărească penal persoanele responsabile pentru cele mai grave crime din lume atunci când statele nu doresc sau nu sunt capabile să facă acest lucru ele însele.

De la înființarea sa, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanității, genocid și infracțiuni împotriva administrării justiției. Cu toate acestea, se confruntă cu o lipsă de recunoaștere și de mecanisme de aplicare.

China, Israel, Rusia și Statele Unite se numără printre țările care nu recunosc jurisdicția CPI, ceea ce îi obstrucționează acesteia capacitatea de a investiga cetățenii respectivelor țări.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lăzăroiu)