Autoritățile ruse au transmis miercuri Armeniei o scrisoare prin care înștiințează această țară că îi va suspenda livrările de petrol și gaze în condiții preferențiale dacă guvernul de la Erevan continuă apropierea de UE, relatează agențiile Reuters și EFE.

'Pe 27 mai, ambasada Rusiei a transmis oficial părții armene scrisoarea ministrului energiei, Serghei Tsiviliov', a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova.

Scrisoarea precizează că, 'în cazul în care continuă procesul de integrare a Armeniei în UE, partea rusă va suspenda sau va denunța unilateral acordul dintre guvernele Rusiei și Armeniei, semnat pe 2 decembrie 2013, privind cooperarea în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute'.

Scrisoarea este adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, care mai devreme miercuri a negat că ar fi primit documentul. Potrivit ziarului rus Kommersant, în aceeași scrisoare se mai menționează că aprofundarea relațiilor dintre Armenia și UE pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova.

În virtutea acordului semnat în 2013, Armenia beneficiază de condiții preferențiale de preț pentru importurile din Rusia de gaze naturale, petrol, produse petroliere și diamante brute.

Președintele rus Vladimir Putin a sugerat într-o declarație în urmă cu câteva săptămâni că, dacă se distanțează de Rusia, Armenia ar putea să nu mai plătească doar 177 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale, ci 600 de dolari, la fel ca europenii.

Pentru a diminua dependența față de Rusia, guvernul armean a încercat în ultimii ani să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și a crescut importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar de anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan.

Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori și lipsită de ieșire la mare, a avut în mod tradițional legături strânse cu Rusia, care deține și o bază militară pe teritoriul său. Aceste relații au intrat însă în declin după ce fostul jurnalist și politician armean de opoziție Nikol Pașinian a devenit premier în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei 'revoluții colorate', el nu a primit sprijin din partea Moscovei în războaiele cu Azerbaidjanul din anii 2020 și 2023.

În urma unei ofensive a Azerbaidjanului în 2023, Armenia a pierdut complet provincia azeră cu populație majoritar armeană Karabah, pe care o preluase sub control după războiul desfășurat la începutul anilor '90. În cele din urmă, populația armeană din Karabah s-a refugiat în Armenia, iar cele două țări au încheiat un acord de pace și premierul Pașinian și-a continuat politica de distanțare față de Rusia și de apropiere de SUA și UE, adoptând de asemenea o lege prin care lansează procesul de aderare a Armeniei la blocul comunitar.

Secretarul de stat american Marco Rubio a semnat marți la Erevan un acord de parteneriat strategic între SUA și Armenia, care privește de asemenea inițiativa ce poartă numele președintelui american Donald Trump, respectiv 'Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională', un coridor rutier și feroviar care să conecteze Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan, traversând teritoriul armean.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)