Conferirea Ordinului European de Merit pentru primii laureați, pe agenda sesiunii PE de la Strasbourg
Membrii Parlamentului European se reunesc de luni, la Strasbourg, în sesiune plenară, având ca puncte principale ale agendei conferirea Ordinului European de Merit pentru primii laureați, aprobarea noilor norme privind protejarea sectoarelor strategice ale Uniunii Europene împotriva investițiilor străine riscante, dezbaterea și supunerea la vot a noii legislații menite să îmbunătățească sprijinul acordat victimelor infracțiunilor și evaluarea apariției rapide a modelelor avansate de IA și a provocărilor implicate de acestea pentru securitatea UE.
Primii laureați ai Ordinului European de Merit, ce recunoaște contribuțiile semnificative la integrarea europeană, democrație și valori, se va desfășura marți în plenul PE. Treisprezece dintre primii douăzeci de laureați sunt așteptați să participe la ceremonia din hemiciclul de la Strasbourg. Printre aceștia se numără fostul cancelar german Angela Merkel și fostul președinte polonez Lech Walesa, ambii numiți membri distinși ai Ordinului.
De asemenea, vor fi prezenți fostul premier polonez și fost președinte al Parlamentului European Jerzy Buzek, fostul președinte și prim-ministru al Portugaliei Anibal Cavaco Silva, cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Sfântului Scaun, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate comună Javier Solana, fostul cancelar austriac Wolfgang Schussel și fostul președinte al Băncii Centrale Europene Jean Claude Trichet - toți numiți membri de onoare ai Ordinului.
Dintre personalitățile numite membri ai Ordinului, vor fi prezenți Marc Gjidara, avocat și savant, Sandra Lejniece, medic, om de știință și lider academic, Oleksandra Matviciuk, avocată pentru drepturile omului, și Viviane Reding, fostă vicepreședintă a Comisiei Europene, fostă membră a Camerei Deputaților din Luxemburg și fostă membră a Parlamentului European.
Anul trecut, înainte de cea de a 75-a aniversare a Declarației Schuman, Biroul Parlamentului European a decis să instituie prima distincție europeană de acest tip acordată de o instituție a UE, pentru a onora realizările persoanelor care au adus contribuții semnificative la integrarea și unitatea europeană, la democrație și la valori.
Parlamentul European urmează să dea marți undă verde finală noilor norme ale UE privind examinarea investițiilor străine pentru a preveni riscurile de securitate.
În temeiul legislației revizuite, deja convenită de negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului, investițiile străine în sectoare strategice precum apărarea, semiconductorii, inteligența artificială, materiile prime critice și serviciile financiare vor face obiectul unei examinări obligatorii de către statele membre ale UE, pentru a identifica și a aborda potențialele riscuri la adresa securității sau a ordinii publice. Tranzacțiile din interiorul UE pot fi, de asemenea, acoperite, în cazul în care investitorul este deținut în ultimă instanță de persoane fizice sau entități dintr-o țară din afara UE.
Tot marți, eurodeputații vor dezbate, printre altele, rapoarte privind reacția UE la situația din Orientul Mijlociu și provocările globale privind guvernanța UE.
În cadrul acestei sesiuni plenare, eurodeputații vor evalua, împreună cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei Europene, apariția rapidă a modelelor avansate de IA și provocările pe care acestea le prezintă pentru securitatea UE.
Se preconizează că eurodeputații își vor exprima îngrijorarea cu privire la securitatea cibernetică și pregătirea UE în fața noilor modele sofisticate de IA, cum ar fi Mythos de la Anthropic și modelele GPT-5.5-Cyber de la Open AI, care sunt echipate cu capabilități specializate concepute pentru a identifica și a exploata vulnerabilitățile ascunse ale software-ului. Deși nu au fost încă dezvăluite publicului larg, experții avertizează împotriva pericolelor utilizării abuzive pe care le prezintă.
Vor fi abordate, de asemenea, cele mai recente evoluții în ceea ce privește acordarea accesului autorităților și întreprinderilor din UE pentru a testa noi modele de IA, aplicarea cadrelor UE privind securitatea cibernetică și inteligența artificială (Directiva NIS 2, Regulamentul privind IA, Regulamentul privind reziliența cibernetică) și implicațiile mai ample pentru economia și infrastructura critică a UE.
Deputații europeni vor dezbate miercuri noua legislație a UE pentru a îmbunătăți sprijinul acordat victimelor infracțiunilor, înainte de votul final de joi.
Deja convenită de negociatorii Parlamentului și ai Consiliului în decembrie 2025, directiva va actualiza standardele actuale privind informațiile, sprijinul și protecția care ar trebui furnizate persoanelor care sunt victime ale infracțiunilor în UE.
În temeiul noilor norme, accesul la asistență judiciară și la despăgubiri va fi îmbunătățit, iar raportarea online a infracțiunilor va fi facilitată. Statele membre vor consolida, de asemenea, furnizarea de sprijin specializat pentru victimele violenței sexuale și pentru copii. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în fiecare an 15% dintre europeni (75 de milioane de persoane) sunt victime ale unei infracțiuni. Această propunere legislativă a fost prezentată în 2023, în urma unei evaluări care a evidențiat necesitatea unor actualizări specifice ale cadrului juridic actual, adoptat în 2012.
Miercuri vor mai avea loc, de asemenea, dezbateri despre noile surse de venituri pentru bugetul UE și planurile Comisiei Europene de combatere a sărăciei și va fi supusă la vot o rezoluție privind 'Slovacia: statul de drept, drepturile fundamentale și utilizarea abuzivă a fondurilor UE'. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Washingtonul transferă irakienilor centrul său diplomatic de la aeroportul din Bagdad
Statele Unite vor transfera autorităților irakiene centrul lor de sprijin diplomatic și logistic de la aeroportul din Bagdad, vizat în mod regulat de grupări pro-iraniene în timpul războiului din Orientul Mijlociu, a anunțat joi Ministerul irakian de Externe, relatează AFP. Un acord a fost semnat cu însărcinatul cu afaceri am
VIDEO Italia interzice vălul în școli și limitează numărul elevilor străini dintr-o clasă
Guvernul italian a adoptat joi un decret-lege care interzice burqa și niqab în școli și stabilește un plafon pentru numărul de elevi dintr-o clasă care au o cunoaștere slabă a limbii italiene, transmite AFP. Acesta introduce 'un plafon de 30% pentru numărul de elevi dintr-o clasă care nu stăpânesc adecvat italiana, mai multe in
Macron consideră posibil ca Franța să fie ținta unei tentative de atac rusesc ca cea de pe aeroportul Leipzig
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că Franța ar putea fi ținta unei încercări de atac cu o dronă încărcată cu explozibil, similar tentativei de la aeroportul din Leipzig de la începutul lunii august, pe care Germania a pus-o pe seama Rusiei, relatează AFP. Franța nu a experimentat încă atacuri de acest tip, 'dar c&a
Adunarea Generală a ONU: Netanyahu atacă Franța și Regatul Unit, foste puteri coloniale
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a atacat joi țările care critică politica de colonizare a Israelului, între care Franța și Regatul Unit, spunând că ele însele sunt foste puteri colonizatoare, relatează AFP. 'Ei acuză Israelul, micuțul Israel, de colonialism - ce colonialism?', a exclamat Benjamin Netanyahu la Adunarea Gene
Zeci de oameni au părăsit Adunarea Generală a ONU în timpul discursului lui Netanyahu
Zeci de persoane, membri ai diferitelor delegații reprezentate la Adunarea Generală a ONU, au ieșit joi din sală în semn de protest în timpul discursului premierului israelian Benjamin Netanyahu, informează AFP. 'Dacă încă mai sunt lași în această sală care nu au plecat, să o facă acum', a declarat prim-ministrul î
Xi Jinping îndeamnă Washingtonul și Teheranul să își rezolve diferendele și îndeamnă la 'prudență' în privința Taiwanului
Președintele Chinei, Xi Jinping, a cerut joi Statelor Unite și Iranului să își rezolve diferendele 'cât mai repede posibil' prin negocieri, conform unor remarci relatate de agenția de știri de stat Xinhua în timpul vizitei liderului chinez la Washington, informează AFP și Reuters. Xi Jinping l-a îndemnat, de asemenea, pe omologu
UPDATE / CNN, MS NOW și Politico au primit din nou acces la Casa Albă după o decizie a justiției
Jurnaliștii de la CNN, MS NOW și Politico au fost primiți din nou la Casa Albă joi, în urma unei hotărâri judecătorești care a restabilit accesul acestor trei instituții media, la șase zile după ce acesta le-a fost revocat de președintele Donald Trump, relatează AFP. Cele două posturi de televiziune și platforma online de știri solicitaseră anterio
Belarus: Președintele Aleksandr Lukașenko a grațiat 13 prizonieri politici
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a grațiat 13 prizonieri închiși pentru 'crime extremiste', a anunțat joi biroul prezidențial, folosind termenul pentru cei descriși de opoziție și de apărătorii drepturilor omului drept prizonieri politici, relatează AFP. Lista celor eliberați nu a fost publicată. 'Președintele bel
O coaliție de 80 de țări solicită la ONU 'restaurarea drepturilor de navigație' în Golf
O coaliție formată din 80 de țări a cerut joi restabilirea libertății de navigație în Golf, condamnând atacurile comise de Iran și de rebelii houthi în Yemen, care perturbă transportul maritim global, relatează AFP. 'Solicităm restabilirea deplină și imediată a drepturilor și principiilor de navigație', a declarat reporterilor ministr
Președintele sud-coreean: Zelenski a încălcat un acord prin dezvăluirea trimiterii unor prizonieri de război nord-coreeni în Coreea de Sud
Președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a acuzat joi Ucraina că a încălcat un acord de confidențialitate, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că doi prizonieri de război nord-coreeni capturați de forțele ucrainene în luptele din provincia rusă Kursk au fost trimiși în Coreea de Sud, relatează AFP. Dezvăluirea preș
Abbas la ONU: Politica israeliană amenință 'însăși viața și existența' palestinienilor
Politicile israeliene nu se mai mulțumesc să submineze soluția cu două state, ci amenință acum 'însăși viața și existența' palestinienilor, a declarat joi președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, într-un mesaj către Adunarea Generală a ONU, relatează AFP. 'Pericolul nu se mai limitează la subminarea soluției cu două
Rutte dă asigurări că NATO este pregătită să facă față atacurilor hibride ale Rusiei
NATO este 'pregătită' să facă față atacurilor cibernetice rusești și altor forme de război hibrid, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, cerând un sprijin sporit pentru Ucraina ca răspuns la acțiunile Moscovei, relatează AFP. 'Rusia își intensifică acțiunile în domeniul cibernetic și de
SUA și China 'împărtășeșc o responsabilitate istorică' pentru progresul uman, afirmă Xi Jinping la Casa Albă
Președintele Chinei, Xi Jinping a declarat joi, de la Casa Albă, că Beijingul și Washingtonul au o 'responsabilitate istorică' pentru progresul uman și trebuie să-și 'consolideze comunicarea', la începutul vizitei sale de stat în SUA, relatează AFP. 'În fața schimbărilor din lumea și din vremurile noastre, schimbări cu sem
Albania aprobă trimiterea de trupe în forța de stabilizare a Fâșiei Gaza impulsionată de Consiliul de Pace al lui Trump
Parlamentul Albaniei a aprobat joi desfășurarea a cel mult 40 de militari în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) pentru Fâșia Gaza, inițiativă realizată în cadrul așa-numitului Consiliu pentru Pace impulsionat de președintele american Donald Trump și la care s-au mai angajat până în prezent să contribuie câteva țări, relateaz
Carney a luat în considerare scenariul 'extrem' al unei anexări a Canadei de către SUA (New York Times)
Prim-ministrul canadian Mark Carney a luat în considerare 'riscul extrem' al unei acțiuni militare a Statelor Unite sub conducerea lui Donald Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a face din Canada cel de-al 51-lea stat american, conform unui interviu publicat miercuri seara de New York Times, citat de AFP.
