Liderul principalului partid de stânga din Franța, La France Insoumise (LFI, Franța nesupusă), Jean-Luc Melenchon, în vârstă de 74 de ani, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din aprilie 2027 pentru a-l înlocui pe Emmanuel Macron, aceasta fiind a patra sa încercare de a ajunge la Palatul Elysee, transmite EFE.

Considerat una dintre personalitățile politice care stârnesc cele mai multe controverse în rândul opiniei publice franceze, Melenchon și-a justificat, într-un interviu acordat duminică postului TF1, noua sa încercare prin 'contextul și urgența' peisajului politic național și internațional.

'Privilegiile și rasismul sunt cele care dăunează cel mai mult țării noastre', a declarat politicianul de stânga, care a asigurat că, dacă va ajunge la președinția Franței, se va alia cu Spania și 'alte țări latino-americane' pentru a face față Statelor Unite conduse de Donald Trump și Israelului.

Deși peisajul electoral francez pentru 2027 încă nu este clar - singura candidatură importantă confirmată până în prezent fiind cea a fostului prim-ministru conservator Edouard Philippe -, mai multe sondaje îl plasează deja pe Melenchon printre liderii progresiști cu cel mai mare potențial de susținere în primul tur din aprilie 2027.

Cu toate acestea, aceleași sondaje îl indică drept un învins sigur într-un ipotetic tur al doilea împotriva extremei drepte, fie că este vorba de Marine Le Pen (care așteaptă o decizie judiciară pentru a putea candida) sau de moștenitorul acesteia, Jordan Bardella.

Cel mai recent sondaj, publicat duminică seara, oferă o imagine a polarizării generate de candidatul de stânga, întrucât 84 % dintre alegători nu îl doresc drept candidat.

Partidul Adunarea Națională (RN) al lui Le Pen și Bardella 'este principalul meu adversar, deoarece se pare că va câștiga', a afirmat în același interviu veteranul politic, care, totuși, a pus la îndoială victoria forței național-populiste: 'nici măcar nu știu dacă vor ajunge în turul al doilea'.

Melenchon este o figură care nu se bucură de un consens larg în peisajul politic fragmentat al Franței. Dreapta și centrul îl acuză de antisemitism din cauza declarațiilor sale privind conflictul arabo-israelian, la fel ca o parte a stângii moderate.

În ciuda faptului că a încheiat două pacturi electorale de succes cu Partidul Socialist (PS) - la alegerile legislative din 2022 și 2024 -, liderul LFI se află în conflict cu fosta sa formațiune, ceea ce a creat o ruptură între cele două principale curente progresiste ale țării.

Proiectul său de fondare a celei de-a VI-a Republici Franceze, care prevede mai multe competențe pentru Parlament și organizarea de referendumuri, precum și proiectul 'Noua Franță', care promovează integrarea culturală, au câștigat simpatia locuitorilor din periferiile marilor orașe franceze, unde o mare parte a populației provine din Maghreb și din Africa Subsahariană. AGERPRES/(AS - amc, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)