Parlamentul European își adoptă în această săptămână poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, dezbate răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia asupra prețurilor la energie și abordează necesitatea unor dispoziții penale specifice și a unei responsabilități sporite a platformelor digitale pentru a combate comportamentul online dăunător.

Parlamentul European își stabilește, în urma votului de marți care va fi precedat de o dezbatere, mandatul pentru discuțiile cu statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al UE. Textul adoptat în cadrul Comisiei pentru bugete (BUDG) propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (prețuri constante la nivelul anului 2025 sau 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente) pentru perioada de șapte ani, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (197,30 miliarde de euro în prețuri curente). Aceasta înseamnă că bugetul pe termen lung ar urma să fie stabilit la 1,27 % din Venitul Național Brut al UE, cu rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11 % din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM). Eurodeputații doresc ca această creștere de aproximativ 10% să fie alocată programelor-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administrație sau pentru agențiile descentralizate ale UE.

Parlamentarii europeni afirmă că propunerea lor reprezintă suma minimă de bani de care are nevoie UE pentru a-și îndeplini angajamentele, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor și pentru a aborda provocările majore. După adoptarea poziției sale, PE va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la regulamentul de stabilire a structurii și a principalelor cifre pentru bugetul pentru perioada 2028-2034, care pot începe de îndată ce Consiliul convine asupra poziției sale comune, potrivit unui comunicat al legislativului european.

Miercuri dimineață, eurodeputații și reprezentanții Consiliului și ai Comisiei vor discuta despre răspunsul UE la criza actuală din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia asupra prețurilor la energie. Având în vedere evoluțiile din Iran și din întreaga regiune care amenință securitatea regională și mondială, UE pledează pentru detensionare și pace, precum și pentru libertatea de navigație. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz a provocat cea mai mare perturbare a pieței mondiale a petrolului din istoria sa.

Într-o dezbatere separată miercuri după-amiază, eurodeputații vor discuta cu reprezentanții Comisiei Europene situația din sudul Libanului, unde sute de civili au fost uciși și mii au fost răniți sau strămutați în urma incursiunilor armatei israeliene, aceștia urmând să insiste asupra necesității unei încetări durabile a focului și a unui acces umanitar sporit.

Tot în această sesiune, PE va vota două rapoarte de evaluare a situației drepturilor fundamentale și a statului de drept în UE, invocând preocupări legate de justiție, libertatea mass-mediei și spațiul civic. Raportul privind situația drepturilor fundamentale în UE, care urmează să fie supus la vot miercuri, analizează aplicarea Cartei drepturilor fundamentale și respectarea valorilor europene în anii 2024 și 2025, subliniind că democrația, egalitatea și spațiul civic sunt supuse unor presiuni.

Un raport separat privind Raportul Comisiei din 2025 privind statul de drept și evoluțiile recente, care urmează să fie votat de eurodeputați tot miercuri, avertizează cu privire la progresele limitate înregistrate în ceea ce privește recomandările CE și evidențiază probleme grave legate de independența sistemului judiciar, corupție, libertatea și pluralismul mass-media și siguranța jurnaliștilor. Textul trage, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la restrângerea spațiului civic și la provocările generate de proliferarea tehnologiilor digitale, inclusiv a platformelor online și a conținutului generat de inteligența artificială.

O altă temă pe agenda sesiunii PE este combaterea hărțuirii cibernetice prin intermediul dreptului penal. Miercuri, deputații vor dezbate cu reprezentanții Comisiei necesitatea unor dispoziții penale specifice și a unei responsabilități sporite a platformelor pentru a combate comportamentul online dăunător. Dezbaterea se va încheia cu o rezoluție care va fi votată joi de eurodeputați. Comisia și-a prezentat recent planul de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice, construit în jurul unei aplicații de sprijin, al coordonării abordărilor naționale și al prevenirii hărțuirii cibernetice prin încurajarea unor practici digitale mai sigure. Eurodeputații vor solicita Comisiei să transforme hărțuirea cibernetică într-o infracțiune în temeiul legislației UE și să propună alte măsuri legislative pentru a aborda lacunele juridice existente.

Tot în cadrul acestei sesiuni va fi supusă, cel mai probabil, votului plenului PE cererea de ridicare a imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă ce a fost avizată pozitiv joi de Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a PE. Legislativul comunitar nu comunică însă oficial pe tema ridicării imunităților decât în ultimul pas al procedurii, ceea ce înseamnă că votul pentru ridicarea imunității ar urma să fie anunțat luni, în deschiderea sesiunii, de președinta PE, Roberta Metsola. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)