Duminică se împlinesc 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl din 26 aprilie 1986, din Ucraina, aflată pe atunci sub control sovietic, scrie BBC, care trece în revistă evenimentele din acea zi și urmările sale de lungă durată.

Acum 40 de ani, la unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernobîl s-a produs o explozie, în urma căreia un nor radioactiv a cuprins întreaga Europă. Efectele au fost devastatoare, iar impactul dezastrului s-a resimțit în întreaga lume. Potrivit ONU, evenimentul a afectat peste 3,5 milioane de oameni și a contaminat aproape 50.000 de kilometri pătrați de teren.

Până în ziua de azi, dezastrul de la Cernobîl rămâne cel mai grav accident nuclear din istorie.

Ce s-a întâmplat la 26 aprilie 1986?

În primele ore ale zilei de sâmbătă, 26 aprilie 1986, reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobîl a suferit o explozie catastrofală, trimițând nori de material radioactiv peste zona înconjurătoare.

Accidentul s-a produs în momentul în care inginerii de la centrală efectuau un test pentru a vedea ce s-ar întâmpla în timpul unei pene de curent. Astfel, inginerii au întrerupt alimentarea cu energie electrică a unor sisteme, fără să știe însă că reactorul era deja instabil. Puterea redusă a încetinit turbinele care împingeau către reactor apa menită să-l răcească. Cu mai puțină apă pentru răcirea sistemului, ceea ce a mai rămas s-a transformat în abur, acumulând cantități uriașe de presiune. Până când operatorii și-au dat seama ce se întâmplă, era prea târziu.

Explozia a fost atât de puternică încât a spulberat capacul de oțel de 1.000 de tone de pe reactor - adică atât cât cântăresc trei avioane de pasageri 747 la un loc. Explozia a creat, de asemenea, un incendiu care a ars incontrolabil. În zilele care au urmat, amploarea dezastrului avea să devină clară.

Efectele asupra Uniunii Sovietice

În momentul dezastrului din 1986, Ucraina făcea parte din Uniunea Sovietică. Din 1922 până în 1991, Rusia și țările pe care le controla erau numite URSS - Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice.

URSS menținea un control strict asupra diferitelor țări aflate sub controlul său și a limitat libertățile și informațiile pentru cetățenii săi. În zilele de după dezastru, guvernul Uniunii Sovietice a încercat să mușamalizeze incidentul și a refuzat să raporteze ce se întâmplase.

Cu toate acestea, nu a durat mult până când alte țări au putut să-și dea seama că ceva nu era în regulă. Stațiile de monitorizare din Suedia au raportat niveluri anormal de ridicate de radiații în vânt. Oficialii au făcut presiuni asupra sovieticilor pentru a obține o explicație, iar guvernul sovietic a trebuit în cele din urmă să admită că a avut loc un accident la Cernobîl.

Atitudinea sovieticilor a stârnit un val de indignare internațional în țările din întreaga lume cu privire la pericolele reprezentate de emisiile radioactive. Scandalul a avut repercusiuni politice și economice uriașe.

În anii următori, Uniunea Sovietică s-a aflat sub o presiune imensă și a suferit schimbări uriașe. Dezastrul de la Cernobîl i-a făcut pe oamenii care locuiau în Uniunea Sovietică să pună mai mult la îndoială guvernul și să ceară mai multă transparență cu privire la modul în care era condusă URSS. Mulți oameni cred că guvernul sovietic a fost forțat să devină mai puțin secretos ca urmare a accidentului.

În 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. Între dezastrul de la Cernobîl și destrămarea URSS trecuseră mai puțin de șase ani.

Impactul global al accidentului de la Cernobîl

Când reactorul numărul patru al centralei de la Cernobîl a explodat, nu doar zona imediat înconjurătoare din fosta Uniune Sovietică a fost afectată. Radiațiile otrăvitoare care au ajuns în atmosferă s-au răspândit peste numeroase țări europene.

Multe părți ale Regatului Unit au fost afectate. Guvernul a interzis vânzarea de oi de la mii de ferme, deoarece acestea ar fi putut ingera material radioactiv absorbit de iarba cu care se hrăneau. Regiunea North Wales din Țara Galilor a fost cea mai afectată, oile din zonă 'picând' testele de radioactivitate la 10 ani după accident.

Copii din Ucraina și din alte țări învecinate s-au îmbolnăvit. Mulți se confruntă și astăzi cu consecințele dezastrului nuclear.

Un Cernobîl sigur

Imediat după explozie, oamenii de știință au trebuit să încerce să găsească o modalitate de a limita atât căldura, cât și materialul radioactiv care se scurgea din miezul reactorului expus. Reactorul a fost acoperit cu un 'sarcofag' gigantic, fabricat din oțel și beton, pentru a opri degajarea și mai multor radiații. Sarcofagul a fost construit rapid pentru a încerca să limiteze imediat problema și nu a fost niciodată conceput să reziste mult timp.

În anii ce au urmat, s-a considerat că acest sarcofag era în pericol de prăbușire și a fost nevoie de o nouă soluție. Construcția unui noi 'capac' de oțel, mai mare, a început în 2010, și este cunoscut sub numele de Noua Structură de Izolare Sigură. În 2016, lucrările la noul capac au fost finalizate, iar imensul arc de oțel a fost mutat pe poziție în decurs de câteva săptămâni.

Spre deosebire de sarcofagul original, Noua Structură de Izolare Sigură este proiectată să reziste mult timp - în jur de 100 de ani - și va permite demontarea în siguranță a reactorului din interior, folosind echipamente acționate de la distanță. Structura a costat aproximativ 1,5 miliarde de euro.

În reactor încă mai există cantități uriașe de materiale radioactive periculoase și va mai dura mulți ani până când va fi vreodată complet sigur.

Astăzi, Cernobîl a devenit un loc popular pentru turiștii interesați de istoria sa. Companiile oferă tururi ghidate, iar unii oameni pătrund chiar ilegal în zonă. Nivelurile de radiații sunt suficient de scăzute pentru ca oamenii să petreacă în siguranță perioade scurte de timp în zonă.

Războiul din Ucraina

În februarie 2022, Cernobîl a fost ocupat de trupele ruse în prima zi a invaziei asupra Ucrainei. Potrivit personalului fostei centrale nucleare, trupele ruse au plecat aproximativ o lună mai târziu.

Deși nu mai este o centrală electrică funcțională, Cernobîl nu a fost niciodată complet abandonat și necesită încă o gestionare constantă.

În februarie anul trecut, Ucraina a acuzat Rusia că a vizat centrala electrică cu un atac cu drone - o afirmație pe care Rusia a negat-o. Rusia a declarat că armata sa nu atacă infrastructura nucleară ucraineană și că 'orice afirmații conform cărora acesta ar fi fost cazul nu corespund realității'.

Potrivit unui organism de supraveghere al ONU, scutul protector care acoperă reactorul nuclear de la Cernobîl a fost deteriorat în urma atacului și nu își mai poate îndeplini funcția sa principală de izolare. Organismul ONU a adăugat că sunt 'esențiale' reparații pentru a 'preveni degradarea ulterioară' a scutului nuclear. Cu toate acestea, experți în mediu au declarat pentru BBC că 'nu există motive de panică'.

Profesorul Jim Smith de la Universitatea din Portsmouth, din Regatul Unit, care a studiat urmările dezastrului de la Cernobîl, a declarat că 'riscul este scăzut' deoarece praful contaminat este conținut într-un 'sarcofag' gros de beton, acoperit de scutul de protecție. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)