VIDEO INTERVIU/Kurtulmuș: Apărarea și energia, domeniile în care Turcia și România își pot consolida cooperarea;diplomația, calea de soluționare a conflictelor
În prima vizită la București după 13 ani a unui președinte al Parlamentului turc, Numan Kurtulmuș a reliefat, într-un interviu acordat AGERPRES, caracterul fructuos al discuțiilor despre consolidarea și extinderea relațiilor bilaterale pe care le-a avut cu autoritățile române. Oficialul a estimat că Turcia și România pot dezvolta proiecte comune și pot deveni mai puternice în domeniul industriei de apărare prin noi acorduri și inițiative, existând perspective de cooperare promițătoare și în domeniul gazelor naturale.
Totodată, Numan Kurtulmuș și-a exprimat speranța ca noi teme ce pot contribui la aprofundarea relațiilor bilaterale strategice să fie abordate cu prilejul vizitei pe care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, o va efectua în România în perioada următoare.
Referitor la războiul din Iran, Numan Kurtulmuș a remarcat caracterul său diferit față de conflictele regionale anterioare și riscul escaladării sale cu consecințe dezastruoase, subliniind poziția Turciei, pentru care diplomația este singura cale de soluționare a tuturor problemelor. El a apreciat că perspectivele SUA și cele ale Israelului referitoare la obiectivele războiului diferă într-o anumită măsură și a opinat că Washingtonul ar putea fi determinat să ia măsurile necesare pentru a face posibilă revenirea la masa negocierilor pe măsură ce începe să conștientizeze caracterul nesustenabil al continuării războiului.
Președintele Parlamentului de la Ankara a dat asigurări românilor care doresc să-și petreacă vacanța în Turcia că nu au motive de îngrijorare.

AGERPRES: Aceasta este prima dumneavoastră vizită în România în calitate de președinte al Marii Adunări Naționale, Parlamentul Turciei. Cum evaluați discuțiile pe care le-ați avut cu autoritățile române?
Numan Kurtulmuș: În primul rând, sunt primul președinte al Marii Adunări Naționale a Turciei care vine în România după o perioadă de 13 ani și consider că acest lucru este extrem de important și pentru noi. Aici am avut discuții fructuoase și foarte utile, discuții foarte utile din prisma consolidării relațiilor existente deja între cele două țări, la nivel guvernamental. Ieri (26 martie n.r.) ne-am întâlnit cu președintele Senatului, am avut discuții la nivel de delegații și am avut ocazia să abordăm aproape toate aspectele legate de relațiile dintre Turcia și România. Ulterior, am avut întâlnirea cu prim-ministrul României. Iar astăzi (27 martie n.r.), aici, am fost primiți de președintele României, cu care am avut de asemenea o discuție extrem de utilă și productivă.

Legăturile istorice și culturale dintre Turcia și România sunt extrem de profunde și puternice. În ultima perioadă, în special evoluția schimburilor comerciale bilaterale, precum și faptul că fiecare dintre cele două țări a devenit un partener comercial indispensabil pentru cealaltă, contribuie la diversificarea și consolidarea relațiilor noastre. De asemenea, în ceea ce privește alianța în cadrul NATO, Turcia și România sunt state aliate NATO, iar în contextul misiunii NATO MCM Black Sea, Turcia asigură un sprijin important pentru deminarea Mării Negre. Pe de altă parte, în cursul acestui an, aeronavele de luptă ale Forțelor Armate Turce vor fi prezente aici, în România, în cadrul misiunii de poliție aeriană a NATO, fiind dislocate pe teritoriul țării.

Așadar, avem relații foarte strânse în toate domeniile. Schimburile comerciale dintre noi se desfășoară extrem de bine. În plus, forțele armate ale României beneficiază în mod semnificativ de produsele industriei de apărare turce. Am avut întâlniri constructive pentru a consolida aceste relații și a spori numărul proiectelor noastre comune. Totodată, avem o cooperare foarte importantă în domeniul educației și culturii. De exemplu, clădirea în care realizăm acest interviu este sediul Fundației Maarif din Turcia, care este un adevărat model de excelență în domeniul educației. Faptul că această fundație și această clădire se află aici, precum și faptul că Centrul Cultural Yunus Emre funcționează de 15 ani în România se datorează sprijinului și contribuției importante ale autorităților române. Cu această ocazie, aș dori încă o dată să îmi exprim mulțumirile față de autoritățile române.

AGERPRES: După 15 ani de Parteneriat Strategic între Turcia și România și colaborări recente în domeniul energiei și al apărării, în ce domenii vede Ankara oportunități de cooperare ce ar merita explorate sau extinse?
Numan Kurtulmuș: Desigur, în 2024, cu ocazia vizitei fostului prim-ministru (Marcel) Ciolacu în Turcia, au avut loc discuții bilaterale extrem de importante între România și Turcia. În cadrul reuniunii Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, la care au participat președintele nostru și domnul Ciolacu, s-a convenit asupra a șapte domenii diferite și s-au semnat acordurile corespunzătoare. Există deja un acord privind cooperarea între cele două țări în domenii foarte diverse, iar în cadrul acestor acorduri relațiile noastre vor avansa și mai mult.
Sper că, în cadrul vizitei pe care domnul președinte Recep Tayyip Erdogan o va efectua în România în perioada următoare, se va reuni cel de-al doilea Consiliu de cooperare strategică la nivel înalt și că, în acest context, vor fi abordate noi teme în vederea aprofundării relațiilor noastre strategice, asupra cărora se va ajunge la un consens.

După cum am menționat anterior, avem o cooperare foarte strânsă în domeniul industriei de apărare. România a achiziționat din Turcia 18 drone Bayraktar TB2. De asemenea, a fost încheiat un acord pentru o corvetă, care a fost produsă în Turcia; în prezent sunt instalate sistemele de armament finale și, într-un timp foarte scurt, aceasta va intra în dotarea armatei române. În același mod, știm că vehiculele blindate produse în Turcia au început deja să fie utilizate de armata României. Această relație nu trebuie privită doar ca o simplă vânzare de produse; Turcia și România pot produce împreună, pot dezvolta proiecte comune și pot deveni mai puternice și în domeniul industriei de apărare, prin noi acorduri și noi inițiative.
Un alt domeniu important, așa cum ați menționat, este domeniul energetic. În acest domeniu, în Marea Neagră, zona Neptun Deep dispune de resurse de gaze naturale extrem de valoroase. În mod similar, și în zona noastră Sakarya din Marea Neagră există un zăcământ foarte puternic. Dacă extinderea acestui proiect Neptun Deep ar fi posibilă, ar exista o cooperare foarte importantă între cele două țări în domeniul gazelor naturale, iar dezvoltarea acestor zone ar putea aduce beneficii și avantaje semnificative pentru ambele părți.

AGERPRES: Vorbind acum despre politica internațională, aș dori să vă întreb cum acționează Ankara pentru a contribui la încheierea războiului din Iran, în special după ce propunerea de mediere comună exprimată de Pakistan împreună cu Egipt și Turcia nu a fost acceptată de Teheran?
Numan Kurtulmuș: În prezent, războiul cu care ne confruntăm este unul declanșat de America și Israel împotriva Iranului, iar Iranul, la rândul său, l-a extins către țările din Golf. Este un război extrem de periculos, diferit de toate conflictele regionale de până acum. Ne temem că această evoluție ar putea deschide calea unui conflict mult mai amplu și mai răspândit, cu consecințe dezastruoase.

Noi, Turcia, încă de la început am avut convingerea că diplomația este singura cale de soluționare a tuturor problemelor. Fie că a fost vorba despre conflictul dintre Rusia și Ucraina, fie despre necesitatea încetării genocidului nemilos comis de Israel în Gaza, în toate aceste situații noi, Turcia, am susținut în mod constant că părțile trebuie să se așeze la masa negocierilor și să ajungă la un rezultat. Chiar înainte de izbucnirea acestui război, Iranul și Statele Unite erau pe punctul de a ajunge la un acord în Elveția. Însă, în urma presiunilor exercitate de Israel, de guvernul Netanyahu (premierul israelian Benjamin Netanyahu - n.r.) asupra administrației Trump (președintele american Donald Trump - n.r.), precum și a presiunii puternice a lobby-ului sionist, războiul a izbucnit în doar câteva zile.
Trebuie spus foarte clar că, în acest război, perspectivele Statelor Unite și ale Israelului diferă într-o anumită măsură. Pentru Statele Unite, principala problemă este ca Iranul să nu producă arme nucleare și alte arme de distrugere în masă, precum și limitarea capacităților sale. În schimb, obiectivul Israelului este de a construi 'Israelul Mare' în regiune. Problema Israelului nu este Iranul; Israelul nu are niciun conflict istoric cu Iranul. Problema Israelului constă în ideea de a realiza proiectul 'Israelului extins', 'Israelului mare' în țările în care ne aflăm și noi (Turcia n.r.), de a răspândi instabilitatea în aceste țări și, prin lovitura finală, de a intra în posesia pământurilor 'promise de Dumnezeu'.
Dacă lucrurile stau astfel, să zicem că au declarat război Iranului; dar de ce au lovit Libanul, de ce au lovit Qatarul, de ce au lovit Siria, de ce au lovit anterior Iranul, de ce au lovit Sudanul, de ce au lovit Yemenul? Ce amenințare reprezentau toate aceste țări pentru Israel, încât au fost bombardate? Prin urmare, problema Israelului nu este Iranul. Obiectivul său este instaurarea unui 'Israel Mare' în întreaga regiune și exercitarea unei dominații complete asupra așa-numitelor teritorii promise.

Personal, observ că domnul Trump a început să aibă îndoieli de tipul 'de ce am fost împinși în acest război', deoarece pentru Statele Unite aceasta este o fundătură. Poate că America a crezut că, atacând Iranul, ar putea răsturna rapid regimul de acolo, însă se vede acum că acest lucru nu se va întâmpla. Diferența dintre obiectivele Statelor Unite și cele ale Israelului arată că acest conflict se îndreaptă spre un război nesustenabil, ceea ce, cred, va determina și administrația americană să se gândească din nou la pace. Și sperăm ca atât partea iraniană, cât și partea americană să adopte abordările necesare pentru a face posibilă revenirea la masa negocierilor.
AGERPRES: Dacă războiul se extinde sau se prelungește, cum evaluați impactul său asupra turismului, mai ales că numeroși români aleg în mod constant să își petreacă vacanța în Turcia?
Numan Kurtulmuș: Turcia este o țară pe deplin sigură; războiul nu are niciun impact negativ asupra sa și, în niciun caz, Turcia nu va fi atrasă în acest conflict. Prin urmare, pot spune că nu există nici cel mai mic motiv de îngrijorare pentru prietenii noștri români în ceea ce privește Turcia.
Sperăm ca acest război să fie încheiat într-un timp cât mai scurt, fără a se prelungi. În ceea ce îi privește pe turiștii români, conflictul nu are nicio legătură cu noi, iar noi ne aflăm într-o poziție foarte confortabilă. Prietenii noștri români pot veni fără nicio grijă și în vara viitoare în Turcia, pentru a-și petrece vacanțele.

AGERPRES: Războiul din Iran a pus într-un con de umbră situația din Fâșia Gaza și criza umanitară din enclava palestiniană. Turcia și-a exprimat disponibilitatea de a se implica activ în procesul de reconstrucție și de stabilizare. Ce demersuri întreprinde Turcia în acest sens?
Numan Kurtulmuș: În primul rând, trebuie să spunem deschis un lucru. Vă mulțumesc și eu pentru aspectul pe care l-ați menționat în întrebarea dumneavoastră. Niciun eveniment din lume, fie că este vorba de războiul care continuă în Iran sau de orice alt eveniment, nu trebuie să ne facă să uităm de atrocitățile împotriva umanității, de genocidul și de marea tragedie care se petrec în Gaza. Nu trebuie să uităm niciodată situația în care se află acei oameni nevinovați din Gaza și nu trebuie să o lăsăm pe plan secund sau terțiar. Consider că cea mai importantă problemă comună a lumii, a întregii umanități, este această dramă umanitară, acest genocid care are loc în Gaza.
De fapt, mai multe țări s-au reunit la Sharm El-Sheikh (în Egipt - n.r.); acolo au participat și președintele Statelor Unite, precum și oficiali israelieni, iar în urma acestor discuții s-a ajuns la un acord. Pe hârtie, s-a convenit ca Israelul să înceteze atacurile, să fie instituit un armistițiu și, treptat, Israelul să se retragă din Fâșia Gaza, însă, din păcate, constatăm că acest acord și înțelegerea comună la care s-a ajuns nu sunt respectate de guvernul israelian. Spre exemplu, există un acord privind funcționarea regulată a punctului de trecere Rafah, o poartă importantă între Gaza și Egipt, pentru a asigura trecerea persoanelor cu dizabilități, a vârstnicilor sau a familiilor din Gaza care se află în Egipt, dar partea israeliană nu respectă acest acord în mare măsură, iar oamenii sunt trimiși înapoi din punctele de frontieră. În același mod, este necesar ca numeroasele ajutoare umanitare, echipamentele medicale și produsele alimentare de bază care așteaptă în Egipt să fie introduse în țară într-un timp foarte scurt, dar, în ciuda acestei tragedii de proporții, ei permit intrarea acestora doar în măsura în care le este pe plac, doar atât cât vor ei. Cu alte cuvinte, Israelul nu doar că nu știe să ducă un război, dar nu știe nici să facă pace. Înțelege războiul ca pe bombardarea din aer a bătrânilor și copiilor, fără a putea face față în mod real unor confruntări directe. De asemenea, face promisiuni în privința păcii, dar nu le respectă. Prin urmare, acolo există deja un acord de pace convenit.

Cea mai mare dorință a noastră, a Turciei, este ca acest acord să fie aplicat integral și ca această criză umanitară din Palestina, din Gaza, să fie depășită cât mai curând. Desigur, retragerea forțelor israeliene de ocupație din Fâșia Gaza, conform planului stabilit, reprezintă probabil cea mai vitală chestiune.
AGERPRES: În contextul instabilității din Orientul Mijlociu, aș aprecia punctul dumneavoastră de vedere despre procesul Terror Free Turkiye și reverberațiile sale regionale.
Numan Kurtulmuș: Desigur, este un proces foarte important, iar Turcia îl desfășoară de aproximativ un an. Începând cu 5 august anul trecut, în cadrul Adunării Naționale a Turciei a fost înființată o comisie comună, la care au participat toate partidele, respectiv 12 partide. Toate părțile implicate au fost ascultate, toți cei care aveau opinii cu privire la acest subiect s-au adunat la masa discuțiilor, și-au expus ideile și, în final, s-a stabilit o foaie de parcurs asupra căreia toată lumea a căzut de acord, iar un raport comun a fost emis prin consens. Acest lucru reprezintă un câștig foarte important pentru democrația din Turcia.
În esență, reprezintă o foaie de parcurs semnificativă pentru realizarea obiectivului unei Turcii fără terorism. Iar faptul că în Turcia partide atât de diferite, cu orientări politice atât de diferite, s-au reunit și au ajuns la un consens, realizând acest lucru într-o manieră și un stil extrem de civilizat, reprezintă un succes remarcabil. În acest moment, considerăm că toate partidele politice trebuie să își mobilizeze forțele pentru implementarea deciziilor adoptate în cadrul acestei comisii.

Desigur, procesul din Orientul Mijlociu, care a început odată cu invadarea Irakului de către Statele Unite ale Americii, în special de la începutul anilor 1990, se află sub ochii tuturor. În acea perioadă, toate țările au fost aruncate într-o mare turbulență. Rând pe rând, statele au fost divizate, fragmentate; în Irak, Siria, Liban, Libia, Yemen, Sudan au apărut procese de divizare și destrămare. În unele țări, precum Egiptul sau Libanul, au apărut instabilități politice. În această perioadă, Turcia a devenit cea mai importantă țară din regiune care a avansat în condiții de stabilitate. Fiind o țară cu o populație numeroasă și cu o experiență politică solidă, ne-am menținut stabilitatea. Însă, în acest proces care a început odată cu invazia Irakului, s-a încercat provocarea unor rupturi în regiune pe două linii de falie. Una dintre acestea a fost conflictul etnic, iar cealaltă conflictul religios. Noi, Turcia, afirmăm că aceste conflicte etnice și religioase, aceste diviziuni și fragmentări nu aduc niciun beneficiu țărilor din regiune.

Turcia este o țară care a pierdut 50 de ani luptându-se cu problema terorismului; prin urmare, trebuie să creăm în interiorul Turciei un climat de pace, bunăstare și democrație, astfel încât terorismul să nu mai găsească niciun teren propice. Pentru aceasta, este important ca organizația teroristă din Turcia să declare că renunță la arme și că își încetează definitiv activitățile. Acum, odată cu luarea măsurilor necesare, sperăm că terorismul va dispărea complet din agenda Turciei. O Turcie fără terorism va avea, fără îndoială, un impact foarte pozitiv asupra tuturor țărilor din regiune și va contribui la transformarea acesteia într-o zonă fără terorism. Odată cu aceste evoluții din Turcia, observăm evoluții pozitive și în Siria, precum și în Irak. Astfel, sperăm că vom reuși să creăm o zonă în care să nu existe nicio organizație teroristă; depunem eforturi în acest sens și ducem o luptă susținută.

AGERPRES: Domnule președinte, vă mulțumesc pentru oportunitatea de a realiza acest interviu.
Numan Kurtulmuș: Și eu vă mulțumesc foarte mult. Prin intermediul dumneavoastră, transmit salutările și respectul meu tuturor prietenilor și vecinilor noștri din România.
Interviul a fost acordat în limba turcă, iar traducerea în limba română a fost asigurată de Ambasada Turciei la București.
AGERPRES/(AS - redactor: Raluca Anghel, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Doi angajați afgani ai ONU, arestați de autoritățile talibane
Doi angajați afgani ai ONU au fost arestați la Herat, în vestul Afganistanului, de serviciile de informații ale autorităților talibane, fără ca vreo acuzație reținută împotriva lor să le fie comunicată, a indicat marți Misiunea ONU în Afganistan (UNAMA), citată de AFP. 'Doi angajați afgani ai UNAMA sunt deținuți de respon
Ambasada Rusiei în Republica Moldova, noi acuzații la adresa Chișinăului după incidentul cu drona de la Crocmaz
Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a acuzat marți autoritățile Republicii Moldova că ar folosi incidentul de Crocmaz (raionul Ștefan Vodă) - unde zilele trecute a explodat o dronă de luptă, ceea ce a determinat Chișinăul să-și recheme ambasadorul de la Moscova pentru consultări - drept pretext pentru deteriorarea relațiilor bilaterale, informează portalul Ne
Cisiordania, 'la un pas de colaps' din cauza ocupației israeliene, avertizează ONU
Coordonatorul special adjunct al ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Ramiz Alakbarov, a avertizat marți în fața Consiliului de Securitate că Cisiordania se află 'la un pas de colaps' din cauza ocupației ilegale a Israelului, informează EFE. 'În timp ce armistițiul fragil din Gaza și tensiunile regionale acaparează o mare
Ex-pușcașul marin Robert Gilman, eliberat dintr-o închisoare din Rusia în urma discuțiilor între Trump și Putin
Președintele american Donald Trump a declarat marți că a obținut eliberarea unui fost pușcaș marin deținut în Rusia, Robert Gilman, în cursul discuțiilor personale cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează France Presse. 'După discuțiile mele cu președintele Putin, Rusia a acceptat să-l elibereze, în mare parte din rațiuni umanitare
Statele Unite anunță o nouă rundă de discuții între Israel și Liban la începutul lunii septembrie la Roma
O nouă rundă de discuții între Israel și Liban, susținute de SUA, va avea loc la începutul lunii septembrie la Roma, a anunțat marți un oficial al Departamentului de Stat american, care s-a declarat 'mulțumit de modul în care evoluează lucrurile', relatează AFP. 'Componenta politică se va relua la Roma la începutul lunii sep
Fostul pușcaș marin american Robert Gilman, reținut de 4 ani în Rusia, a fost eliberat din închisoare
Moscova l-a eliberat marți pe fostul pușcaș marin american Robert Gilman, aflat în detenție în Rusia din 2022, după ce președintele rus Vladimir Putin a aprobat din motive umanitare grațierea cetățeanului american, care se confruntă cu probleme de sănătate, au declarat oficiali americani, relatează Reuters. Casa Albă și Departamentul de Sta
Donald Trump, acționat în justiție pentru sancțiunile sale împotriva CPI
Organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat justiția marți pentru a contesta sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump Curții Penale Internaționale (CPI), afirmând că acestea afectează capacitatea victimelor crimelor de război de a li se face dreptate, relatează AFP. Într-o plângere depusă la New York, patru organ
Plângere a guvernului ungar asupra cheltuielilor lui Viktor Orban pentru conținuturi în rețelele de socializare
Guvernul ungar a anunțat marți că a depus o plângere penală privind peste patru miliarde de forinți (aproximativ 10,7 milioane de euro) cheltuiți în timpul guvernării lui Viktor Orban pentru comunicări pe rețelele de socializare, relatează MTI și AFP. Acest demers constituie una dintre inițiativele cele mai directe împotriva anturajului fostu
Noul președinte al Ungariei, Andras Baka, un specialist în domeniul drepturilor omului și al drepturilor minorităților
Noul președinte al Ungariei, Andras Baka, ales marți de Parlament, s-a născut pe 11 decembrie 1952 la Budapesta, iar după terminarea liceului și-a continuat studiile la Facultatea de Științe Politice și Drept a Universității din Buda
Filipine: Vicepreședinta Sara Duterte, inculpată pentru 'amenințări cu moartea' împotriva președintelui Ferdinand Marcos
Vicepreședinta filipineză Sara Duterte a fost pusă sub acuzare marți pentru amenințări cu moartea la adresa președintelui Ferdinand Marcos Jr, în timp ce o procedură de destituire a fost deschisă în iulie în Senat împotriva sa, relatează AFP. Acuzația penală de 'amenințări grave' a fost depusă la un tribunal din orașul Q
Andras Baka, ales președinte al Ungariei de către Parlament
Parlamentul Ungariei l-a ales marți pe Andras Baka, fost șef al Curții Supreme, în funcția de președinte al țării, informează MTI. Andras Baka, candidatul formațiunii politice aflată la putere, Partidul Tisza, a fost ales șef al statului cu 140 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cadrul unui vot secret. Parlamentul a ales un no
UE a avertizat Serbia și Kosovo asupra necesității dialogului după disputa privind debitul râului Ibar
Uniunea Europeană a subliniat marți necesitatea dialogului între Serbia și Kosovo pentru a-și normaliza relațiile, după ce Belgradul a amenințat că va reduce debitul râului Ibar care ajunge la vecinul său, relatează EFE. 'Declarațiile, inclusiv cele referitoare la posibile schimbări în debitul râului și la măsurile adoptate, nu cont
Australia: Prim-ministrul Anthony Albanese, criticat de opoziție pentru o glumă considerată licențioasă la adresa premierului japonez
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a evitat marți solicitările de a-și cere scuze după difuzarea unui fragment dintr-un podcast umoristic în care participă la un schimb de replici licențios despre un cadou oferit de premierul japonez Sanae Takaichi, informează AFP. Anthony Albanese a mai fost deja criticat și și-a cerut scuze pen
Rusia afirmă că atacul de noaptea trecută în #Ucraina a țintit infrastructuri logistice și o uzină siderurgică
Ministerul rus al Apărării a transmis marți că forțele sale au efectuat noaptea trecută atacuri asupra unor centre logistice și de transporturi militare în capitala ucraineană Kiev, precum și asupra unei importante uzine siderurgice din Zaporojie despre care afirmă că ajută efortul de război al Ucrainei, relatează Reuters. Potrivit oficialilor ucraineni,
UE își menține angajamentul față de planul de pace pentru Gaza, în pofida refuzului premierului israelian Netanyahu
Uniunea Europeană și-a reafirmat marți sprijinul pentru planul de dezarmare a Hamas și retragerea completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza, după ce premierul Benjamin Netanyahu a respins duminică propunerea în 15 puncte promovată de Washington, informează EFE. 'UE își reafirmă sprijinul pentru planul de dezafectare permanentă a armel






