Sindicate, organizații pentru drepturile omului și grupuri de stânga din Argentina au comemorat marți victimele dictaturii, la 50 de ani de la lovitura de stat militară din țara latino-americană, relatează AFP și dpa.

Zeci de mii de oameni au mărșăluit prin centrul orașului Buenos Aires până la Plaza de Mayo, în fața sediului guvernului. Unii manifestanți purtau pancarte pe care scria 'Nunca mas' (Niciodată din nou), alții fotografii ale unor persoane care au 'dispărut' în urma răpirilor în timpul dictaturii militare, în timp ce alți participanți au scandat sloganuri împotriva guvernului președintelui ultraliberal Javier Milei.

Activiștii pentru drepturile omului estimează că până la 30.000 de militanți de stânga, sindicaliști, studenți și oponenți ai dictaturii militare au dispărut în timpul regimului din 1976-1983. Soarta multora dintre ei rămâne necunoscută.

Mulți deținuți politici au fost aruncați de vii din avioane ale marinei deasupra estuarului Rio de la Plata în timpul așa-numitelor zboruri ale morții, în timp ce alții au fost uciși și îngropați fără nicio urmă în cimitire sau pe terenuri ale cazărmilor poliției și armatei.

Tot potrivit activiștilor pentru drepturile omului, armata a predat circa 500 de bebeluși și copii mici ai opozanților guvernului unor părinți adoptivi, sub identități false. Numeroase victime ale acestei practici au fost identificate în ultimii ani.

'Încă mai căutăm aproape 300 de bărbați și femei ale căror identități au fost schimbate, care, fără să știe, transmit copiilor lor tăcerea din jurul dispariției taților și mamelor lor', a declarat marți Estela de Carlotto, în vârstă de 95 de ani, președinta asociației Bunicile din Plaza de Mayo. Estella și-a pierdut fiica, dar și-a 'recuperat' nepotul furat.

Până în prezent, peste 1.200 de persoane au fost condamnate pentru crime și încălcări ale drepturilor omului în timpul dictaturii, în 361 de procese separate. Aproape 300 de cazuri rămân deschise.

Comemorarea de marți a venit pe fondul tensiunilor politice care se mențin în Argentina și care includ contestarea de către Javier Milei, președintele ultraliberal din 2023, a cifrei general acceptate de 30.000 de morți și dispăruți, așa cum a fost raportată de organizațiile pentru drepturile omului. Șeful statului a invocat o cifră de 8.753, cu referire la o listă stabilită în 1984, la sfârșitul dictaturii, o listă despre care Comisia pentru persoanele dispărute (CONADEP), ulterior dizolvată, a susținut întotdeauna că este deschisă și supusă modificărilor.

Criticii susțin însă că astfel sunt puse pe picior de egalitate eliminarea sistematică a oponenților de către stat și atentatele comise de gherilele de extremă stânga la începutul anilor 1970, cu argumentul că 'era război'. Or, o parte a executivului și-a asumat deschis lupta culturală pentru o 'memorie completă', pentru a rupe ceea ce denunță drept o hegemonie de stânga asupra memoriei istorice, și chiar marți a lansat un videoclip care condamnă încă o dată istoria 'transformată într-un instrument de manipulare'.

Conform unui sondaj realizat de think-tankul CELS, o majoritate covârșitoare a argentinienilor (71%) au o imagine negativă despre dictatură (cu 7% pozitivă), iar 70% vor ca procesele să continue, dar 22% recunosc că știu doar 'puțin' și 6% chiar 'nimic' despre acest subiect.

'Poate că principala datorie, sarcina restantă a democrației post-dictatură este aceea de a garanta fericirea argentinienilor', a apreciat pentru AFP istoricul Federico Lorenz. 'Promisiunea democratică din 1984, sloganul președintelui de atunci, Raul Alfonsin, era: 'În democrație, mâncăm, primim îngrijiri medicale, primim educație'. Dar un copil de astăzi ar fi perfect îndreptățit să spună: 'Cât de departe suntem de asta!''. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)