Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat joi că Pentagonul va cere Congresului aprobarea unor fonduri suplimentare de circa 200 de miliarde de dolari pentru a continua războiul pe care Statele Unite îl duc împreună cu Israelul împotriva Iranului, transmite agenția EFE.

Vorbind la o conferință de presă, el a adăugat că această sumă ar 'putea varia' în zilele următoare, dar a susținut că 'în mod categoric este nevoie de acești bani pentru a-i ucide pe indivizii răi' din Iran, dar și pentru completarea stocurilor de muniții deja diminuate.

Bugetul Pentagonului pentru anul fiscal în curs este de circa 900 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă alocată vreodată de Congres armatei SUA, așadar administrația Trump va cere o suplimentare de peste 20% a bugetului Apărării. 'O investiție de o asemenea magnitudine are exact acest scop, de a transmite mesajul că vom înlocui tot materialul care a fost consumat', a motivat Hegseth.

El l-a criticat din nou pe fostul președinte democrat Joe Biden pentru decizia de a 'epuiza' arsenalul SUA prin trimiterea de pachete de ajutor militar Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia. 'În ultimă instanță, considerăm că, în acest moment, această muniție poate fi bine utilizată pentru propriile noastre interese', a indicat șeful Pentagonului.

Statele Unite au cheltuit peste 11,3 miliarde de dolari numai în primele șase zile ale războiului împotriva Iranului, conform estimărilor pe care Pentagonul le-a transmis Congresul săptămâna trecută și care au fost dezvăluite de ziarul The New York Times. Au fost folosite intens arme de precizie, precum bombele ghidate cu planare AGM-154, o sigură bombă de acest fel costând peste 830.000 de dolari, iar bateriile antiaeriene au consumat un număr mare de rachete interceptoare Patriot, al căror preț este de peste 3 milioane de dolari bucata. Numai în primele zile ale războiului au fost consumate în Golf circa 800 de astfel de rachete.

Șeful Pentagonului a refuzat să ofere un orizont de așteptare al încheierii războiului care se află în a treia săptămână, afirmând că această decizie o va lua președintele american Donald Trump când va considera că obiectivele vor fi fost atinse.

În pofida decimării conducerii politice și militare a Iranului în urma bombardamentelor americano-israeliene, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și intereselor americane din zonă și nu dă semne că ar pierde puterea pentru a face loc unui regim filo-american, contrar așteptărilor manifestate de Trump și de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Serviciile de informații americane au estimat, într-un document dezbătut miercuri în Comisia de Informații a Senatului SUA, că Iranul nu a încercat să-și relanseze activitățile de îmbogățire a uraniului distruse în atacurile aeriene americano-israeliene din iunie 2025, contrazicând astfel o justificare invocată de Trump pentru războiul în desfășurare împotriva Iranului.

Cu o zi înainte, șeful Centrului național antiterorist al SUA, Joseph Kent, a demisionat afirmând că nu poate susține 'cu conștiința împăcată' acest război. 'Iranul nu reprezintă o amenințare iminentă pentru țara noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului și a puternicului său lobby', a remarcat Joseph Kent într-o scrisoare adresată lui Trump și publicată pe rețeaua socială X.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)