Jurnaliștii care acoperă războiul din Orientul Mijlociu se confruntă cu restricții puternice și o cenzură tot mai mare din partea guvernelor și a grupurilor armate, care recurg la arestări, interogatorii și rețineri, potrivit unui sondaj realizat în rândul șefilor birourilor AFP din regiune, relatează France Presse.

Unele din cele mai severe restricții impuse mass-media se întâlnesc în Iran și Israel, deși monarhiile din Golf, ținte ale unor atacuri fără precedent cu drone și rachete lansate de Iran, și-au înăsprit, de asemenea, controlul asupra presei.

Principalele motive de îngrijorare privesc imaginile care dezvăluie locația loviturilor cu rachete și drone sau cele care arată interceptarea proiectilelor.

În Iran, obținerea de informații în afara canalelor oficiale este deosebit de dificilă, accesul jurnaliștilor în zone aflate în afara capitalei Teheran fiind limitat sau chiar inexistent.

Acesta este motivul pentru care reporterii AFP, una din puținele agenții de presă care are un birou la Teheran, nu au putut ajunge la Minab (sud), unde a fost bombardată o școală pe 28 februarie.

Potrivit autorităților iraniene, peste 150 de persoane, dintre care mulți copii, au fost ucise în acea școală. Statele Unite și Israelul nu au recunoscut că au efectuat o asemenea lovitură, președintele Donald Trump afirmând luni că o anchetă este 'în curs de desfășurare'.

Ca urmare a blocării aproape totale a internetului de către autoritățile iraniene, foarte puține documente furnizate de persoane care nu sunt jurnaliști ies din Iran.

Pentru a avea o privire de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă în afara Teheranului, AFP se bazează pe cetățeni iranieni care au fugit, în special în țările vecine, și pe informații furnizate de membri ai diasporei care au contacte în țară.

Deoarece conexiunile telefonice funcționează în mod defectuos, în momentul începerii războiului a fost organizată o echipă la sediul AFP din Paris care să ia legătura cu iranieni care și-au părăsit țara și să analizeze postările de pe rețelele sociale.

Pentru biroul AFP din Teheran este dificil să lucreze în mod liber pe teren, chiar dacă autoritățile organizează vizite de presă în locurile civile vizate de atacuri, în special școli, stadioane și spitale.

Ministerul Culturii și Orientării Islamice este entitatea care reglementează activitatea presei și, deseori, trebuie să își dea acordul înaintea oricărei acoperiri media. Chiar și dacă aveau autorizații, au existat cazuri în care jurnaliștii au fost arestați și interogați de către forțele de securitate cu riscul de a fi reținuți.

Mass-media de stat din Iran se concentrează pe pierderile și daunele cauzate civililor, fără a vorbi însă despre pierderile de natură militară.

Șeful secției foto al AFP pentru Orientul Mijlociu, Jewel Samad, a relatat despre următorul avertisment venit din partea Ministerului iranian al Informațiilor: 'Dacă cineva face poze locurilor sensibile, clădirilor și zonelor deteriorate sau înregistrează locația folosind un GPS sau un telefon mobil ar putea fi un agent al dușmanului americano-sionist'.

Ministerul a îndemnat populația să anunțe autoritățile dacă vede pe cineva acționând astfel.

În aceste condiții, echipa AFP din Teheran reușește să facă fotografii ale loviturilor, în principal nori de fum, de la distanță.

Bombardamentele constante au efecte fizice și mentale asupra jurnaliștilor din Iran, perioada de somn a acestora fiind constant întreruptă de raidurile aeriene nocturne.

În ceea ce privește Israelul, această țară impune de decenii o cenzură militară strictă operațiunilor militare sensibile, dar și-a întărit restricțiile în privința atacurilor asupra Iranului și a Hezbollah, mișcarea șiită libaneză, aliată a Iranului.

Armata israeliană a interzis transmisiunile în direct ale liniei orizontului atunci când alarmele sună pentru a avertiza populația despre sosirea unor rachete sau drone. A fost, de asemenea, interzisă difuzarea de imagini cu apărarea antiaeriană care interceptează rachete, imagini care ilustrau pe larg acoperirea media la începutul războiului și au ocupat un loc important în cea a războiului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025.

Armata israeliană a interzis, de asemenea, filmarea pagubelor de la sau din apropierea obiectivelor de securitate, deși permite acoperirea daunelor civile cu condiția ca locațiile exacte să nu fie divulgate.

În instrucțiunile trimise mass-media din Israel, cenzorul șef al armatei, Netanel Kula, a enumerat subiectele și temele care nu pot fi abordate fără o autorizare oficială.

'Obiectivul principal este de a împiedica orice ajutor pentru inamic în timp de război, ceea ce reprezintă o amenințare tangibilă la adresa securității statului', a declarat el. Instrucțiunile interzic jurnaliștilor să dezvăluie informații despre planurile și pregătirile militare, apărarea aeriană, precum și despre obiectivele și locațiile afectate de atacurile iraniene și ale Hezbollah.

În Libanul bombardat de Israel ca represalii la atacurile Hezbollah, jurnaliștii se confruntă cu restricții impuse de mișcarea șiită pro-iraniană, care le interzice acestora accesul liber la bastionul său din suburbia sudică a Beirutului, dar organizează vizite pentru presă.

Confruntate cu atacuri fără precedent din partea Iranului, monarhiile din Golf au impus și ele restricții jurnaliștilor.

'Mediul de lucru al jurnaliștilor devine mult mai dificil în Golf, în general', a estimat Talek Harris, șeful biroului AFP din Dubai pentru Golf și Yemen.

În Qatar, peste 300 de persoane au fost arestate pentru publicarea și partajarea de imagini și 'informații înșelătoare' în timpul atacurilor realizate de Iran. Aceste persoane 'au filmat și difuzat secvențe video și au publicat informații înșelătoare, precum și zvonuri', a afirmat Ministerul de Interne qatarez.

Procurorul general din Emiratele Arabe Unite, Hamad Saif Al Shamsi, a avertizat împotriva realizării de fotografii și a publicării sau difuzării de imagini ale pagubelor cauzate de căderea proiectilelor sau a resturilor.'Răspândirea unor astfel de conținuturi sau a unor informații inexacte poate crea panică și poate da o imagine falsă a situației reale din țară', a declarat el.

Autoritățile și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de publicarea online a unor imagini create cu ajutorul inteligenței artificiale și au avertizat că cei care procedează în acest mod vor fi tratați 'fără indulgență'.

În Arabia Saudită, posibilitatea de a filma facilități energetice și zone diplomatice - principalele ținte ale atacurilor iraniene - era deja foarte restricționată și înaintea declanșării acestui război.

În prezent, autoritățile saudite refuză, de cele mai multe ori, să se exprime public în afara comunicatelor oficiale, în timp ce serviciul de presă al curții regale a exercitat deja presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și dezvălui sursele.

Ministerul de Interne din Kuweit a arestat două persoane care au distribuit videoclipuri în care se făceau glume pe seama armatei, precum și o a treia persoană care a folosit fotografii cu 'lideri ai organizațiilor teroriste interzise' pe rețelele sale de socializare.

În Bahrain, patru persoane au fost arestate pentru că au filmat și au distribuit imagini cu atacuri iraniene și pentru presupusa difuzare de informații false, conform Ministerului de Interne, care a calificat aceste acte drept 'trădare'.

Comisia pentru media din Iordania a interzis publicarea de videoclipuri și informații referitoare la operațiunile de apărare ale regatului, avertizând că cei care încalcă regulile se expun urmăririi penale.

Roba El Husseini, șefa biroului AFP din Bagdad, subliniază că autoritățile irakiene oferă doar informații limitate despre conflict. Jurnaliștilor li se interzice, în general, să filmeze în jurul aeroportului din Bagdad și nu li se permite accesul la punctele de frontieră cu Iranul.

În nordul Irakului, controlat de kurzi, autoritățile au declarat că jurnaliștii nu pot difuza videoclipuri în direct cu rachete sau proiectile care cad, nu pot dezvălui ora și locul unui atac și nu pot oferi detalii despre daunele cauzate. Jurnaliștii nu au voie să filmeze în apropierea unor obiective sensibile precum instalațiile militare și trebuie să fie precauți atunci când partajează videoclipuri găsite online care ar putea dezvălui poziții sau infrastructuri sensibile.

În ceea ce privește Statele Unite, spre deosebire de războiul din Golf din 2003, Pentagonul nu a permis de această dată mass-media internaționale să îi însoțească pe militari.

Mass-media din SUA, dar și cele internaționale, inclusiv AFP, AP, Fox News și New York Times, au fost lipsite de acreditarea la Pentagon la sfârșitul anului 2025 pentru că au refuzat să se supună noilor reguli menite să le coordoneze acoperirea mediatică.

În ceea ce privește accesul la imaginile de înaltă rezoluție obținute prin satelit, un demers indispensabil pentru verificarea informațiilor în zone unde accesul este imposibil, el este în prezent extrem de restricționat de către cele două principale companii americane în domeniu, pe zone extinse din Orientul Mijlociu.

De la Egipt la țările din Golf, trecând prin Turcia sau Djibouti, ultimele imagini satelitare disponibile ale companiei californiene Planet Labs PBC datează, în cel mai bun caz, din 6 martie, a constatat AFP.

Planet și-a anunțat luni clienți că acum vor trebui să aștepte 14 zile înainte de a avea acces la imagini. Săptămâna trecută, termenul era deja de patru zile, cu scopul explicit de a proteja țările aliate ale SUA și NATO din regiune. Compania a spus că 'a consultat experți din interiorul și din afara guvernului' american pentru a 'se asigura că imaginile sale nu sunt folosite în scopuri tactice'.

Pentru Planet, companie fondată în 2010 de foști oameni de știință de la NASA, această decizie este una fără precedent. Compania instituisese un termen de 30 de zile în cazul imaginilor pentru luptele din Fâșia Gaza, dar clienții aveau totuși posibilitatea de a comanda imagini la cerere.

Un responsabil al celuilalt mare furnizor american de imagini satelitare, compania Vantor (fostă Maxar), a declarat pentru AFP că a pus în aplicare 'controale în zone din Orientul Mijlociu'.

'În perioade de conflict geopolitic', compania 'poate implementa controale de acces consolidate pentru a preveni utilizarea abuzivă a informațiilor geospațiale sensibile și pentru a contribui la protecția forțelor aliate și a civililor', a explicat Vantor.

Legislația americană prevede că orice companie cu sediul în Statele Unite care exploatează comercial imagini prin satelit de înaltă rezoluție poate fi supusă unor restricții din motive de securitate națională sau de politică externă. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

LIVE UPDATE Evoluţii în conflictul militar din Orientul Mijlociu