Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 față de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa.

Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% față de cele două cincinale precedente.

SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa.

Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmărește tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

Tendința puternic crescătoare din Europa s-a manifestat în contextul invaziei ruse în Ucraina, care a determinat țările europene să își consolideze capacitățile de apărare. Experta Katarina Djokic de la SIPRI a afirmat chiar că 'Rusia este singura responsabilă de creșterea bruscă a importurile europene de armament'.

Cererea de arme a crescut și în țările europene membre ale NATO, din cauza incertitudinilor privind amploarea apărării asigurate de Statele Unite în cadrul alianței, arată cercetătorii.

Europenii achiziționează armament în primul rând din SUA, iar pentru prima dată în ultimele două decenii cea mai mare parte din exporturile americane de arme au avut ca destinație Europa, nu Orientul Mijlociu, constată SIPRI. Importurile din Statele Unite au continuat în 2021-2025 în ciuda creșterii producției de armament a companiilor europene și a noului instrument de investiții în apărare al Uniunii Europene.

Observația este valabilă în special pentru avioanele de luptă și pentru sistemele antiaeriene cu rază lungă de acțiune, considerate în Europa deosebit de eficiente.

Țări cum ar fi România și Polonia au achiziționat armament american și pentru a-și întări parteneriatele cu SUA, a menționat Djokic.

'De asemenea, 'dacă ai deja sisteme din SUA - cum ar fi sistemul antiaerian Patriot al Germaniei, de exemplu - sunt multe motive logistice și de instruire pentru a continua să le utilizezi', a adăugat experta.

SIPRI prognozează că cererea de armament a Europei va continua să crească, inclusiv din cauza tensiunilor și a războiului din Orientul Mijlociu.

Djokic anticipează și alte consecințe posibile ale atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului: 'Dacă există strangulări în SUA, de exemplu în privința rachetelor defensive, asta poate face țara să acorde prioritate propriilor sale forțe armate și să restricționeze livrările către alte țări'.

O astfel de situație ar putea deveni o problemă pentru statele europene, în condițiile în care americanii au furnizat în perioada 2021-2025 circa 42% din toate livrările internaționale de armament și a exportat arme în 99 de țări. În aceeași perioadă, pe locurile doi și trei în comerțul respectiv s-au clasat Franța și Rusia, cu observația că exporturile rusești au scăzut cu 64%.

De partea cealaltă, cea mai mari importatoare de armament rămâne Ucraina, care se apără de invazia rusă, urmată de India, Arabia Saudită, Qatar și Pakistan.

SIPRI este un institut de cercetare independent, cu sediul la Stockholm, finanțat în mare măsură din fonduri guvernamentale suedeze; publică rapoarte anuale despre comerțul cu armament, industria de apărare, armele nucleare și cheltuielile militare. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)