Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Agenda sesiunii plenare a Parlamentului European, care începe luni seară la Strasbourg, este marcată de criza actuală apărută după atacurile israeliano-americane recente asupra Iranului și riposta Teheranului împotriva Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane.

Astfel, miercuri va avea loc dezbaterea 'Declarații ale Consiliului și Comisiei Europene - Operațiunea militară SUA-Israel împotriva regimului iranian, consecințele sale și nevoia de sprijinire a poporului iranian'.

Eurodeputații își vor prezenta miercuri dimineață pozițiile privind viitorul summit al UE din 19-20 martie. Ei vor discuta despre rolul următorului buget pe termen lung al UE (cadrul financiar multianual 2028-2034) ca motor al competitivității, alături de prioritățile europene în materie de apărare și securitate. Dezbaterea va aborda, de asemenea, eforturile actuale ale Europei de a asigura o pace justă și durabilă pentru Ucraina, precum și măsurile de gestionare a fluxurilor de migrație și de consolidare a protecției frontierelor externe.

Miercuri la prânz, premierul Armeniei, Nikol Pashinian, va rosti un discurs în fața eurodeputaților.

O dezbatere prevăzută pentru marți dimineață are ca subiect raportul 'Criza locuințelor în Uniunea Europeană, cu scopul de a propune soluții pentru locuințe decente, sustenabile și la prețuri accesibile', elaborat de eurodeputatul spaniol Borja Gimenez Larraz (grupul Partidului Popular European).

Este de așteptat ca eurodeputații să evidențieze condițiile precare de viață a milioane de europeni, din cauza ofertei limitate de locuințe și a creșterii costurilor chiriei și ipotecilor în ultimele două decenii.

Proiectele de propuneri acoperă aspectele-cheie ale crizei, inclusiv necesitatea de a stimula investițiile prin intermediul fondurilor UE, naționale și private, de a reduce birocrația în sectorul locuințelor, de a îmbunătăți calitatea, sustenabilitatea și standardele de confort ale locuințelor și de a aborda deficitul de forță de muncă și provocările în materie de competitivitate din sectorul construcțiilor.

Tot marți, eurodeputații vor evalua abordarea politică și metodologia UE privind extinderea. Un raport adoptat de Comisia pentru afaceri externe a PE (AFET) în luna ianuarie subliniază că extinderea UE este un răspuns strategic la realitatea geopolitică în evoluție și o investiție vitală în securitatea și stabilitatea UE.

Eurodeputații insistă asupra faptului că procesul de aderare trebuie să rămână unul bazat pe merite, să fie reversibil și să nu accepte încălcări ale valorilor sau principiilor fundamentale ale UE. Pentru a aborda blocajele politice și a raționaliza procesul de aderare, aceștia propun ca deciziile Consiliului privind deschiderea și închiderea grupurilor și capitolelor individuale de negociere să fie luate prin vot cu majoritate calificată, nu prin unanimitate. Deciziile finale privind aderarea noilor state membre ar trebui să continue să fie luate prin unanimitate. În prezent, există nouă țări candidate și una potențial candidată la aderarea la UE.

Membrii Parlamentului European vor supune la vot marți numirea lui Andres Ritter pentru funcția de procuror-șef european (șef al Biroului Procurorului Public European, EPPO), după ce în 23 februarie Comisia pentru libertăți civile a PE (LIBE) au aprobat această desemnare, cu 52 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Procurorul-șef european este numit de comun acord între Parlament și Consiliu. Ambele instituții și-au exprimat preliminar preferința pentru Ritter.

Creat în 2021, Parchetul European (EPPO) este o instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, cum ar fi fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-șef european, funcție deținută în prezent de procuroarea română Laura Codruța Kovesi, numită în octombrie 2019 și al cărei mandat se va încheia pe 31 octombrie 2026.

În ultima zi a sesiunii plenare, joi, Parlamentul European va dezbate raportul elaborat de Bogdan Rzonca (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) privind activitatea Ombudsmanului European în 2024, funcție deținută în prezent de Teresa Anjinho.

Ombudsmanul European promovează buna administrare și investighează plângerile cetățenilor cu privire la acțiunile instituțiilor și organismelor UE - Parlamentul European, Consiliul UE, Comisia Europeană și toate agențiile UE.

În general, Ombudsmanul întreprinde anchete în urma plângerilor care îi sunt adresate, dar poate deschide anchete și din proprie inițiativă și este în măsură să analizeze probleme sistemice mai ample din cadrul instituțiilor. Ombudsmanul European, ce are biroul la Strasbourg, își exercită funcția pentru o perioadă de cinci ani, ce poate fi reînnoită. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)