Kremlinul a declarat vineri că planurile Finlandei de a ridica interdicția la prezența armelor nucleare pe teritoriul său amplifică tensiunile în Europa și reprezintă o potențială amenințare pentru Rusia, care ar putea riposta dacă o astfel de desfășurare ar avea loc, relatează Reuters și AFP.

Finlanda, care are o frontieră extinsă cu Rusia, și-a menținut neutralitatea în timpul Războiului Rece, dar a aderat la NATO în 2023 ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina.

Guvernul finlandez a anunțat joi că intenționează să ridice interdicția de lungă durată privind prezența armelor nucleare pe teritoriul țării, într-un demers care ar putea deschide calea pentru staționarea acestora în timp de război.

Helsinki a explicat că ia în considerare această posibilitate pentru a se alinia la politica de descurajare a NATO.

'Este o declarație care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței de presă zilnice.

'Această declarație nu face decât să sporească vulnerabilitatea Finlandei, o vulnerabilitate provocată de acțiunile autorităților finlandeze. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe. Iar dacă Finlanda ne amenință, vom lua măsurile corespunzătoare', a avertizat Peskov.

Acțiunile Rusiei în Ucraina și acțiunile imprevizibile ale președintelui american Donald Trump, în special obiectivul său declarat de a prelua controlul asupra Groenlandei, au determinat guvernele europene să-și regândească securitatea, inclusiv rolul armelor nucleare.

Propunerea guvernului de Helsinki ar permite 'introducerea unei arme nucleare' în țară, 'transportul, livrarea sau deținerea uneia' dacă aceasta este 'legat de apărarea militară a Finlandei', a explicat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanene, citat de AFP.

'În toate celelalte situații, cu excepția celor prevăzute de această excepție, importul, transportul, livrarea și deținerea de explozibili nucleari rămân interzise', a adăugat el.

Hakkanen a declarat că mediul de securitate din Finlanda și Europa s-a 'schimbat și s-a deteriorat în mod fundamental' după atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022.

Majoritatea țărilor membre ale organizației 'nu au restricții în legislația lor privind aplicarea integrală a politicii de apărare și descurajare a NATO', a spus Hakkanen.

Coaliția de dreapta, care deține majoritatea în parlament, a indicat că propunerea sa de lege se află în consultare publică până la 2 aprilie și speră că aceasta va fi adoptată cât mai curând posibil. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)