Liderul venezuelean Nicolas Maduro era convins că Statele Unite nu vor ataca Venezuela după o conversație cu omologul său american, Donald Trump, cu câteva săptămâni înainte de operațiunea militară soldată cu capturarea lui Maduro, în 3 ianuarie, a relatat miercuri The New York Times, citat de EFE.

Într-un reportaj despre ultimele zile la putere ale lui Maduro, și citând surse din ambele țări, ziarul dezvăluie, de asemenea, că Washingtonul i-a oferit liderului de la Caracas o ultimă șansă de a pleca în exil în decembrie și că liderul chavist nu avea încredere în succesoarea sa, Delcy Rodriguez, actuala președintă interimară.

După câteva săptămâni de amenințări la adresa Venezuelei, Trump și Maduro au avut o convorbire de mai puțin de zece minute pe 21 noiembrie 2025, în care ambii au fost cordiali.

'Ai o voce puternică', i-a spus Trump lui Maduro pe un ton relaxat. Liderul chavist a glumit, prin intermediul unui traducător, că președintele SUA ar fi și mai impresionat dacă l-ar vedea în persoană, proaspăt ieșit din duș și îmbrăcat.

În timpul conversației, Trump l-a invitat pe Maduro să se întâlnească la Washington, o propunere pe care liderul venezuelean a respins-o de teama unei capcane, potrivit unor surse citate de ziar. Maduro, în schimb, a propus o întâlnire într-un loc neutru, dar a fost rândul președintelui american de a respinge această opțiune.

Potrivit ziarului newyorkez, ambii au încheiat apelul cu impresii radical diferite: Maduro a interpretat tonul interlocutorului său ca un semn că nu va ordona un atac împotriva Caracasului și că era încă posibil să se negocieze o soluție demnă.

Trump, la rândul său, s-a convins că liderul venezuelean nu îi ia în serios ultimatumul de a renunța la putere. Mai mult, republicanul a fost iritat de aparițiile publice ale lui Maduro, dansând, cântând și scandând sloganuri în engleză.

La mijlocul lunii decembrie trecut, în mijlocul embargoului petrolier impus de Statele Unite, Maduro a luat în considerare să ofere ca soluție varianta unor alegeri anticipate, cu alegeri programate pentru 2026 și un alt candidat chavist.

Însă Washingtonul a insistat că trebuie să renunțe imediat la putere.

Oferta finală a Casei Albe a venit pe 23 decembrie 2025, când, prin medierea Turciei, i s-a comunicat lui Maduro că Statele Unite nu îl vor urmări penal și nu îi vor confisca averea dacă va fi de acord să plece în exil.

Potrivit unui oficial turc, Turcia nu a fost menționată ca o posibilă destinație pentru exil.

Respingerea ultimatumului de către Maduro a deschis calea pentru pregătirile finale pentru atac, programat inițial pentru ultimul weekend din decembrie, dar amânat din cauza diverșilor factori, inclusiv vremea ploioasă din Caracas.

Rodriguez, pe atunci vicepreședintă, fusese identificată de administrația Trump ca o politiciană cu care ar putea colabora, deși, potrivit ziarului, nu există indicii că ar fi fost la curent cu operațiunea militară a Pentagonului.

Potrivit ziarului, Maduro începuse să nu mai aibă încredere în Rodriguez, care era mai pragmatică, își consolidase controlul asupra fondurilor publice și promovase investiții străine mai mari, de ceva vreme.

În ziua atacului, vicepreședinta se afla în vacanță pe Insula Margarita din Marea Caraibelor, iar Statele Unite au avertizat-o că Pentagonul va lansa o serie largă de atacuri dacă Venezuela refuză să coopereze.

Rodriguez s-a întors apoi la Caracas și a preluat rolul de președintă interimară cu aprobarea Washingtonului. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)