La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) avertizează asupra încălcărilor tot mai numeroase și a riscurilor tot mai mari pentru civili.

O fișă informativă publicată săptămâna trecută subliniază o deteriorare constantă a drepturilor omului și a protecției civililor la nivelul întregului teritoriu național.

''Situația s-a înrăutățit într-un mod care poate fi demonstrat'', a declarat Danielle Bell, șefa HRMMU. ''Tot mai mulți oameni sunt uciși și răniți în fiecare an. Milioane de oameni au doar câteva ore de electricitate pe zi. Sute de mii suferă fără încălzire la temperaturi sub zero grade Celsius. Încălcările grave ale dreptului internațional umanitar continuă nestingherite, iar autoritățile ruse ignoră în mod evident dreptul internațional în zonele din Ucraina pe care le ocupă''.

Numărul civililor uciși și răniți zilnic în Ucraina a crescut, a raportat HRMMU. În 2025, numărul total al victimelor civile a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% mai mare decât în 2023. HRMMU a verificat că violențele legate de conflict au ucis peste 15.000 de persoane și au rănit peste 41.000 din februarie 2022, marea majoritate pe teritoriul controlat de Ucraina. Fiecare dintre aceste cifre reprezintă o persoană a cărei viață a fost pierdută sau care a fost rănită, lăsând familii și comunități îndurerate.

Intensificarea atacurilor forțelor armate ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei începând din octombrie 2025 a deteriorat și distrus infrastructura cheie, creând întreruperi prelungite ale energiei electrice, încălzirii și apei în întreaga țară. Atacurile din ianuarie 2026 au vizat infrastructura de încălzire centralizată, întrerupând încălzirea la mii de blocuri înalte, pe măsură ce temperaturile au scăzut sub 20 de grade Celsius.

Încălcări grave ale dreptului internațional umanitar continuă să fie comise cu impunitate, în special de către autoritățile ruse, și includ utilizarea pe scară largă și sistematică a torturii și a relelor tratamente aplicate prizonierilor de război și deținuților civili ucraineni, precum și violența sexuală și execuțiile. HRMMU a documentat o creștere recentă a numărului de execuții raportate ale soldaților ucraineni capturați în noiembrie și decembrie 2025.

HRMMU a documentat, de asemenea, că autoritățile ucrainene au supus prizonierii de război la tortură și rele tratamente în etapele inițiale ale capturării, înainte ca aceștia să ajungă în centrele oficiale de internare. În anchetele privind aceste încălcări s-au făcut puține progrese.

În teritoriul ocupat, autoritățile ruse își consolidează ilegal controlul prin implementarea legilor și sistemelor de guvernare ale Federației Ruse, obligând locuitorii să obțină cetățenia rusă și restricționând libertatea de exprimare prin amenzi administrative și condamnări penale.

HRMMU a solicitat intensificarea eforturilor pentru a-i trage la răspundere pe autorii încălcărilor.

''Invazia la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, în urmă cu patru ani, a dus la o listă îngrozitor de lungă de încălcări atât ale drepturilor internaționale ale omului, cât și ale dreptului umanitar'', a subliniat Bell. ''Până în prezent, însă, nu am văzut practic niciun efort de a preveni astfel de încălcări sau de a-i trage la răspundere pe autori. Victimele trebuie să aibă dreptul la o cale de atac: acces la justiție, repararea prejudiciului pe care l-au suferit și de a afla adevărul cu privire la aceste încălcări'', a adăugat șefa HRMMU.

Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a fost desfășurată în martie 2014 pentru a monitoriza și a raporta public situația drepturilor omului din Ucraina. Misiunea publică rapoarte tematice și periodice privind situația drepturilor omului, precum și actualizări regulate privind prejudiciile aduse civililor din cauza ostilităților.

Afectarea populației civile

De când Federația Rusă și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, în patru ani de ostilități peste 15.000 de civili și-au pierdut viața și peste 41.000 au fost răniți. Cel puțin 766 de copii au fost uciși și 2.540 răniți. Civili au fost uciși și răniți în 26 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei. Marea majoritate a victimelor (87%) au fost înregistrate pe teritoriul controlat de autoritățile ucrainene. Minele și resturile explozive de război au ucis 483 de civili și au rănit 1.196.

Milioane de oameni au fost strămutați, iar proprietăți și infrastructura civilă au fost deteriorate sau distruse. În 2025 și 2026, daunele aduse populației civile s-au agravat în mod evident: mai mulți civili au fost uciși și răniți decât în 2023 și 2024, iar civilii din întreaga țară au suferit consecințele grave ale atacurilor ruse susținute și sistematice asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Astfel, în 2025, violențele legate de conflict au ucis cel puțin 2.526 de civili și au rănit 12.162. Numărul total de civili uciși și răniți în 2025 a fost cu 31% mai mare decât în 2024 (2.088 de morți; 9.138 de răniți) și cu 70% mai mare decât în 2023 (1.974 de morți; 6.651 de răniți).

Utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune (rachete și muniții de tip loitering, un tip de sistem de armament hibrid, situat la granița dintre o dronă și o rachetă de croazieră) a crescut semnificativ în 2025, provocând 35% din victimele civile din Ucraina (686 de morți și 4.451 de răniți), o creștere de 66% a numărului de morți și răniți comparativ cu 2024 (531 de morți și 2.569 de răniți).

Șaizeci și trei la sută (9.272) din totalul victimelor din 2025 au avut loc în zonele de front. Victimele civile cauzate de dronele cu rază scurtă de acțiune în regiunile din prima linie au crescut cu 121% în 2025, rezultând 580 de civili uciși și 3.295 de răniți, comparativ cu 226 de morți și 1.528 de răniți în 2024.

Deși persoanele de peste 60 de ani reprezintă doar 25% din populația generală, oamenii de această vârstă au reprezentat aproape jumătate din decesele civile și mai mult de o treime dintre oamenii răniți din comunitățile din prima linie în 2025.

Totodată, potrivit HRMMU, forțele armate ruse au atacat în mod deliberat, repetat și sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, provocând pagube extinse. În ianuarie 2026, Ucraina a pierdut - din cauza ocupației și a pagubelor provocate de atacuri - mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazia la scară largă, rămânând cu doar 11 GW de capacitate de generare, mult sub cei 18 GW necesari în timpul vârfului de consum din timpul iernii.

Decalajul dintre capacitatea de generare și nevoile de consum au cauzat întreruperi prelungite ale alimentării cu energie electrică, în special în timpul iernii 2025-2026, civilii având electricitate doar câteva ore pe zi sau, în unele perioade, deloc timp de câteva zile. Lipsa electricității a privat, de asemenea, mulți oameni de acces la încălzire și apă.

În plus, în iarna 2025-2026, forțele armate ruse au vizat sistematic infrastructura legată de sistemele de încălzire centralizată, pe măsură ce temperaturile au scăzut, în timpul celei mai reci ierni de la invazia pe scară largă a Rusiei. La Kiev, peste 1.100 de clădiri cu mai multe etaje, care adăpostesc zeci de mii de civili, au rămas fără încălzire centrală pentru restul sezonului de iarnă, în urma atacurilor din ianuarie 2026.

Încălcări grave ale dreptului internațional umanitar

Încălcări grave ale dreptului internațional umanitar au avut loc la scară largă, în special comise de către autoritățile ruse, practic în deplină impunitate. Autoritățile ruse au executat deținuți civili și au capturat militari ucraineni. S-a înregistrat totodată o creștere a numărului de raportări privind execuțiile militarilor capturați la sfârșitul anului 2025. Autoritățile ruse au supus prizonierii de război și deținuții civili la torturi și rele tratamente pe scară largă și sistematică, inclusiv cu utilizarea omniprezentă a violenței sexuale.

În ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război deținuți de Federația Rusă, 697 (96%) din cei 725 de prizonieri de război ucraineni eliberați intervievați (689 bărbați, 36 femei) au furnizat relatări despre tortură sau rele tratamente în captivitatea rusă pe parcursul etapelor captivității lor. Astfel, autoritățile ruse au restricționat sever comunicarea prizonierilor de război cu familiile lor, precum și accesul observatorilor independenți la centrele în care aceștia erau deținuți. Cel puțin 109 militari ucraineni capturați (toți bărbați) au fost executați, inclusiv 70 (toți bărbați) în 2024 și 2025. Cel puțin 43 de prizonieri de război ucraineni (toți bărbați) au murit în arest.

Cât privește tratamentul deținuților civili deținuți de Federația Rusă, 321 din 380 (84%) deținuți civili eliberați, intervievați de OHCHR, au furnizat relatări despre tortură și rele tratamente. Cel puțin 182 de civili (148 de bărbați, 27 de femei, 5 băieți, 2 fete) au fost executați în zone controlate de autoritățile ruse, inclusiv în locuri de detenție. Cel puțin 40 de civili (31 de bărbați și 9 femei) au murit în arest.

De cealaltă parte, în ceea ce privește tratamentul aplicat prizonierilor de război deținuți de Ucraina, 389 (54%, 388 bărbați, 1 femeie) din cei 717 prizonieri de război ruși intervievați (716 bărbați, 1 femeie) au furnizat relatări despre tortură și rele tratamente, majoritatea în etapele inițiale ale captivității, înainte de a ajunge în locurile oficiale de internare. Cel puțin 30 de militari ruși capturați (toți bărbați) au fost executați, marea majoritate în 2022 și începutul anului 2023, iar cel puțin 2 prizonieri de război ruși (toți bărbați) au murit în arest.

Totodată, peste o treime (34% sau 205 persoane, inclusiv 157 bărbați, 44 femei, 4 băieți) din cei 599 de deținuți în cazurile penale din Ucraina având legătură cu războiul și care au fost intervievați au furnizat relatări despre tortură sau rele tratamente, majoritatea având loc în 2022.

Cel puțin 701 de persoane (546 de bărbați, 139 de femei, 14 fete și 2 băieți) au fost supuse violenței sexuale din partea oficialilor ruși, inclusiv 445 de prizonieri de război ucraineni (418 bărbați și 27 de femei), 168 de deținuți civili (121 de bărbați, 46 de femei și 1 băiat) și 96 de civili din zone rezidențiale (11 bărbați, 70 de femei, 14 fete și 1 băiat). Cel puțin 3 copii s-au născut din violuri. De cealaltă parte, cel puțin 83 de persoane (71 de bărbați și 12 femei) au fost supuse violenței sexuale din partea oficialilor ucraineni, inclusiv 50 de prizonieri de război ruși și din țări terțe (toți bărbați) și 33 de deținuți legați de conflict (21 de bărbați și 12 femei).

Totodată, utilizatori anonimi online au solicitat copiilor să îndeplinească sarcini violente și periculoase împotriva instalațiilor militare și de infrastructură ucrainene, ceea ce a dus la decese și rănirea copiilor implicați, precum și a altor civili.

În urma invaziei la scară largă, autoritățile de ocupație au demontat sistemele ucrainene de guvernare, administrare, justiție și educație, au impus sisteme rusești în locul acestora, au redus la tăcere opoziția și disidența și au suprimat expresiile culturii și identității ucrainene. Încălcând legile ocupației, autoritățile de ocupație ale Federației Ruse au făcut pe teritoriul ocupat al Ucrainei au forțat locuitorii să obțină cetățenia rusă, au supus locuitorii la recrutare forțată și propagandă pentru a se înrola în forțele armate ruse, au confiscat proprietatea privată și au transferat cu forța copii în teritoriul ocupat sau i-au deportat în Federația Rusă, între alte încălcări.

Autoritățile ruse au restricționat libertatea de religie sau credință, libertatea de exprimare și opinie și libertatea de întrunire. Cel puțin 1.827 de locuitori (925 de femei, 951 de bărbați) au fost amendați, iar 12 (10 femei, doi bărbați) au primit condamnări penale pentru ''discreditarea forțelor armate ruse'' și ''afișarea de simboluri naziste sau lipsă de respect față de statul rus'', în multe cazuri pentru exprimarea legitimă a opiniilor lor sau pentru afișarea de simboluri ale identității ucrainene.

Jurnaliștii și instituțiile media au fost condamnați pentru acte legitime care intră sub incidența dreptului la libertatea de exprimare, cum ar fi numirea atacului armat rus împotriva Ucrainei drept ''război'', apelul la rezistență la mobilizarea în Forțele Armate Ruse și publicarea rapoartelor Secretarului General al ONU.

Membrii grupurilor religioase percepute ca opunându-se Federației Ruse și atacului său armat împotriva Ucrainei au fost hărțuiți, reținuți și condamnați la închisoare sau deportați. Membrii Martorilor lui Iehova și Hizb ut-Tahrir, care sunt interzise în Federația Rusă, dar legale în Ucraina, au fost vizați în mod special, potrivit HRMMU.

De partea cealaltă, în teritoriul controlat de guvernul Ucrainei, multe condamnări ale persoanelor acuzate de colaborare cu Federația Rusă nu au fost în conformitate cu dreptul internațional. Legislația și verdictele care afectează protecția minorităților și libertatea de manifestare a convingerilor religioase nu au respectat, în unele cazuri, standardele internaționale privind drepturile omului.

Un total de 12% din persoane (365) din peste 3.000 de verdicte analizate au fost condamnate pentru 'activități de colaborare' de către autoritățile ucrainene pentru acțiuni care, în principiu, le puteau fi impuse acestora în mod legal de către puterea de ocupație, prin încălcarea dreptului internațional. Dintre aceste 365 de condamnări, 148 s-au soldat cu pedepse cu închisoarea. În multe dintre aceste condamnări, autoritățile ucrainene nu au acordat suficientă atenție constrângerii la care sunt supuse persoanele care trăiesc sub ocupație.

În plus, instanțele ucrainene au condamnat la închisoare membri ai confesiunilor creștine care au încercat să își exercite dreptul la obiecție de conștiință la serviciul militar obligatoriu. Curtea Supremă a Ucrainei a confirmat verdictele în astfel de cazuri. Dreptul internațional nu permite nicio restricție sau derogare de la dreptul la obiecție pe motive de conștiință în ceea ce privește serviciul militar.

Au fost introduse modificări legislative care afectează organizațiile religioase, invocându-se securitatea națională, care nu este un motiv permis pentru restricționarea libertății religioase în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului. În urma acestor modificări, autoritățile au stabilit că Biserica Ortodoxă Ucraineană avea o afiliere interzisă cu Biserica Ortodoxă Rusă și au intentat o acțiune în instanță solicitând dizolvarea bisericii. Cazul este încă în curs de examinare de către instanță.

Grupuri de persoane au intrat cu forța în lăcașurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, invocând deciziile autorităților locale de a înregistra noi comunități religioase ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei la aceleași adrese.

În fine, HRMMU remarcă faptul că legislația care afectează protecția minorităților includea prevederi care nu respectau standardele internaționale privind drepturile omului. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)