Atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra unor obiective rusești
Forțele ucrainene au efectuat în timpul nopții de miercuri spre joi atacuri cu drone și rachete asupra unor obiective militare și energetice din mai multe regiuni rusești, inclusiv asupra unei rafinării situate în nordul țării, la aproape 2.000 de kilometri de granița dintre cele două țări, au anunțat autoritățile locale. Aceste atacuri ucrainene au loc după un atac masiv al Rusiei tot cu drone și rachete împotriva mai multor regiuni ucrainene, relatează dpa și EFE.
Presa ucraineană a relatat despre un atac cu drone Liutâi asupra unei rafinării din Republica Komi din nordul Rusiei, care a mai fost atacată de Kiev și în august 2023. Serviciile de urgență locale au confirmat cel puțin un atac cu drone, dar nu au furnizat detalii despre daune. Imagini de pe social media sugerează că rafinăria a fost afectată, dar informația nu a putut fi verificată. De asemenea, autoritățile au anunțat că aeroportul din orașul Uhta din această republică a fost închis temporar din motive de securitate.
Tot în nordul Rusiei, autoritățile au comunicat că doi oameni au fost răniți într-un atac separat cu drone în regiunea Tambov. Guvernatorul Evgheni Pervâșov a afirmat că resturile unei drone au lovit un colegiu tehnic și un magazin în orașul Miciurinsk.
Și guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocearov, a anunțat că sistemul de apărare antiaeriană a respins un atac cu rachete în timpul nopții, ce a dus la evacuări în perimetrul localității Kotluban. Imagini și videoclipuri difuzate pe rețelele de socializare par să arate explozii multiple în regiune. Inițial, nu au fost raportate victime sau daune aduse infrastructurii civile. Surse ucrainene au susținut că au fost lovite depozite de rachete în zona Volgograd, dar aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la sfârșitul lunii ianuarie, cu ocazia prezentării inițiativei 'E-Puncte' pentru evaluarea eficienței unităților de drone, că 'peste 80% din țintele inamice sunt distruse de drone'. El a menționat că 'majoritatea absolută sunt drone produse intern și este foarte încurajator că acestea sunt drone fabricate în Ucraina'.
Zelenski a adăugat că, 'doar în ultimul an, 819.737 de ținte au fost lovite de drone'. 'Și înregistrăm clar fiecare lovitură. De asemenea, acordăm puncte pentru fiecare lovitură', iar 'sistemul nostru electronic de puncte, bazat pe bonusuri, funcționează pentru a amplifica rezultatele apărării noastre'.
În acest discurs, rostit la 26 ianuarie și publicat pe site-ul Președintelui Ucrainei, liderul de la Kiev a evidențiat că, în decembrie, unitățile ucrainene au neutralizat '35.000 de ocupanți', care au fost uciși sau răniți grav. El a comparat acest rezultat cu pierderile armatei sovietice în zece ani de război din Afganistan, care au fost jumătate din cât au pierdut rușii într-o singură lună din acest război.
Zelenski a subliniat că 'sarcina unităților ucrainene este să asigure un nivel de distrugere al ocupanților la care pierderile rusești să depășească numărul de întăriri pe care le pot trimite lunar forțelor lor'. 'Când vorbim de 50.000 de pierderi rusești pe lună, acesta este nivelul optim', a adăugat el, explicând că 'sarcina Ministerului Apărării din Ucraina (...) este să garanteze exact acest nivel de pierderi rusești', iar acest lucru poate fi realizat 'în primul rând - prin drone, fără îndoială, de toate tipurile'.
El a vorbit și de necesitatea asigurării unui nivel suficient de ridicat de pregătire și coordonare a luptătorilor și unităților ucrainene, subliniind importanța tehnologiilor în continuarea acestui război. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Arabia Saudită nu va tolera nicio amenințare la adresa sa sau a libertății de navigație în Marea Roșie
Arabia Saudită nu va tolera nicio amenințare la adresa securității sale sau a libertății de navigație în Marea Roșie și în strâmtoarea Bab el-Mandeb, a avertizat marți Consiliul de miniștri de la Riad, prezidat de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, relatează AFP. Consiliul a promis că rebelii houthi din Yemen vor răspund
Albania: Ciocniri între poliție și studenți, la Tirana
Poliția a folosit marți gaze lacrimogene și tunuri cu apă în capitala Albaniei, Tirana, împotriva a sute de studenți care manifestau pentru a cere demisia premierului Edi Rama și condiții mai bune în educație, relatează AFP și Reuters. Unii manifestanți au aruncat cu pietre și au spart ferestrele sediului Ministerului Educați
Franța/Protestele elevilor: 480.000 de persoane au manifestat marți în țară
Aproximativ 480.000 de persoane au manifestat în Franța marți, o nouă zi de mobilizare a liceenilor, a anunțat intersindicala organizațiilor de studenți și liceeni într-un mesaj transmis presei, relatează agențiile France Presse și Reuters. Marțea trecută, în timpul precedentei zile de manifestații, între 266.000, potri
Rusia a reținut în Sahalin un jurnalist japonez sub suspiciunea de spionaj
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat marți reținerea în insula Sahalin (Extremul Orient rus) a unui jurnalist japonez de la publicația Hokkaido Shimbun sub acuzația de spionaj, relatează EFE, AFP și Reuters. ''Ca urmare a activităților operative, s-a stabilit că el colecta informații despre capacitatea defens
NATO începe manevrele nucleare anuale Steadfast Noon
Cartierul general al NATO de la Mons (Belgia) a confirmat marți începerea exercițiilor militare anuale de apărare a teritoriului Alianței cu ajutorul armelor nucleare, transmite dpa. La manevrele numite Steadfast Noon, care vor dura până la sfârșitul săptămânii viitoare, participă forțe armate din 17 state.
La New York a început procesul împotriva unei americance acuzate că s-a alăturat organizației Stat Islamic
Procesul unei americance în vârstă de 27 de ani, urmărită în justiție pentru că s-a antrenat pentru a lupta de partea organizației Stat Islamic (SI) în Siria, a debutat marți în fața unui tribunal federal din New York, transmite AFP. Potrivit unei surse judiciare, este prima dată când o femeie americană treb
Regele Felipe al VI-lea, întâmpinat cu entuziasm la Ceuta, într-o vizită sensibilă diplomatic
O mulțime entuziastă l-a întâmpinat marți pe regele Felipe al VI-lea al Spaniei la Ceuta, exclavă spaniolă din Africa de Nord revendicată de Rabat, într-o vizită diplomatică delicată ce are loc la două luni și jumătate după un aflux masiv de migranți din Maroc, relatează AFP. Însoțiți de urale ca ''Trăiască Span
Finlanda consideră că acordul între Washington și Moscova privind motorina rusă este ''o decepție enormă''
Ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei de către Statele Unite, în schimbul livrării de motorină rusă pe piețele americană și mondială, este o ''enormă decepție'', a afirmat marți premierul finlandez Petteri Orpo, citat de AFP. Orpo a denunțat acest ''acord direct cu Putin'', care este contrar cu ''
Șeful MI5 avertizează că inteligența artificială ar putea oferi teroriștilor acces la arme biologice
Inteligența artificială (AI) ar putea oferi teroriștilor acces la arme biologice sau ar putea genera noi agenți patogeni dacă măsurile de siguranță ale tehnologiei eșuează, a avertizat marți șeful serviciului britanic de informații MI5, Ken McCallum, transmite PA Media/dpa. Într-un discurs ținut la Thames House, Ken McCallum a prezentat
Casa Albă îi cere demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle
Casa Albă a anunțat marți că i-a cerut demisia ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, transmite Reuters. ''I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu minunat pentru echipă și îi dorim numai bine'', a declarat secretara de presă a președinției americane, Katie Zacharia.
Putin a discutat despre vânzarea de motorină către SUA cu președintele Emiratelor Arabe Unite
Președintele rus Vladimir Putin a avut marți o convorbire telefonică cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, în care cei doi lideri au discutat despre acordurile încheiate între Moscova și Washington privind livrările de motorină către Statele Unite și pe piața internațională, informează EFE. &
Parisul acuză actori străini, printre care Elon Musk, de subminarea dezbaterii democratice din Europa
Șeful diplomației franceze Jean-Noël Barrot a lansat marți încă un avertisment referitor la tentativele de ingerință vizând alegerile prezidențiale din Franța din 2027 și l-a evocat pe multimiliardarul american Elon Musk printre actorii care încearcă să submineze dezbaterea democratică din Europa, informează France Presse.
Iranul și Rusia își intensifică campaniile hibride în Marea Britanie (șeful serviciului britanic de informații MI5)
Iranul își intensifică tentativele de a lovi ținte mult mai dificile precum instalații militare de pe teritoriul Marii Britanii, în timp ce Rusia escaladează războiul hibrid prin atacuri lansate împotriva aliaților Ucrainei, a declarat marți șeful Serviciului britanic de informații interne MI5, Ken McCallum, citat de Reuters.
Acordul americano-rus privind motorina arată că Trump este cu spatele la zid, afirmă ministrul apărării german
Ministrul apărării german Boris Pistorius crede că recenta orientare a președintelui american Donald Trump către Rusia este un rezultat al presiunii politice mari întâmpinate de liderul de la Casa Albă pe plan intern, transmite marți dpa. Trump se află ''cu spatele la zid'' în condițiile apropierii alegerilor
Planurile Poloniei și Finlandei de a produce mine antipersonal trezesc îngrijorare
Campania Internațională pentru Interzicerea Minelor Antipersonal (ICBL), câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace în 1997, și-a exprimat marți îngrijorarea față de planurile Poloniei și Finlandei de a produce aceste arme interzise prin Tratatul de la Ottawa, din care cele două țări s-au retras în acest an, transmite EFE.














