De la acorduri comerciale la automobile, șefa guvernului italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz își unesc din ce în ce mai mult forțele pentru a orienta agenda europeană, cu riscul de a estompa rolul președintelui francez Emmanuel Macron, comentează miercuri France Presse într-o analiză.

În cadrul summitului liderilor Uniunii Europene joi, premierul italian de extrema dreaptă și cancelarul conservator german vor apăra o viziune comună pentru a stimula competivitatea europeană.

Este cel mai nou semn al cooperării crescânde între Roma și Berlin, care pune sub semnul întrebării axa tradițională franco-germană.

Potrivit unor observatori, '2026 va fi 'anul Italiei și al Germaniei'', a declarat Giorgia Meloni luna trecută la un summit cu Friedrich Merz la Roma.

'Intenționăm să facem tot posibilul pentru a consolida o prietenie strategică nu doar pentru națiunile noastre, ci și pentru Europa pe ansamblu', a afirmat ea.

Meloni și Merz au de mult timp o abordare fermă în materie de imigrație, iar la summitul lor de la Roma au convenit să-și extindă cooperarea pe toate subiectele, de la politica comercială la apărare.

De asemenea, cei doi lideri au afișat o poziție comună cu privire la mai multe probleme în ultimele luni la Bruxelles.

În ianuarie, în pofida reticenței sale inițiale, Meloni a ajuns să susțină acordul comercial al UE cu blocul sud-american Mercosur, spre marea satisfacție a Germaniei.

Franța, un aliat tradițional al Berlinului, a încercat fără succes să blocheze acordul, îngrijorată pentru fermierii săi.

Berlinul și Roma au lucrat de asemenea pentru ca UE să-și relaxeze interdicția, prevăzută pentru 2035, pentru mașinile noi pe benzină și diesel - decizie căreia Franța i s-a opus, din nou fără succes.

'Ceea ce aud este că axa franco-germană nu funcționează, Meloni și Merz lucrează împreună', a declarat un diplomat european pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

La fel ca Franța, Italia și Germania sunt atât membri fondatori ai UE, cât și aliați în cadrul NATO.

Dar, în trecut, Roma și Berlinul au avut adeseori dezacorduri, în special în probleme financiare, Germania fiind preocupată de gestionarea bugetului său, față de Italia, puternic îndatorată.

Între timp, Giorgia Meloni s-a străduit să reducă deficitul, în timp ce Friedrich Merz a rupt cu tradiția, crescând împrumuturile și investițiile.

Și în domeniul politicii externe, ambii au căutat să-și atragă favorurile președintelui american Donald Trump.

'Aș descrie aceasta ca pe o convergență paralelă', a declarat Matteo Villa, de la think-tank-ul italian ISPI.

'Jocurile sunt făcute, a venit momentul ca cei doi să meargă mai departe decât ceea ce era clasicul cuplu Franța-Germania', a spus el pentru AFP.

Ministrul de externe italian Antonio Tajani a declarat miercuri într-un interviu pentru cotidianul Il Messaggero că actualul tandem Italia-Germania amintește de legăturile strânse între cele două țări în momentul fondării UE.

'Începe un nou sezon: Italia joacă un rol de prim-plan, ea dorește să fie una dintre locomotivele UE', a afirmat ministrul italian, adăugând că Italia și Germania sunt 'ambele cele mai industrializate țări cu cele mai stabile guverne' din cadrul blocului comunitar.

Președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară se află într-o criză politică de la alegerile anticipate din 2024, a respins orice sugestie de a fi marginalizat.

Într-un interviu acordat marți mai multor ziare europene, el a declarat că este 'normal' ca Roma și Berlinul să-și prezinte propunerile liderilor UE după summitul lor.

'Cuplul franco-german este indispensabil pentru a face să avanseze Europa. Dar, de unul singur, niciodată nu e suficient', a spus el.

Macron a precizat că el și Giorgia Meloni vor organiza propriul summit franco-italian peste câteva săptămâni - probabil în aprilie la Toulouse, potrivit unor surse diplomatice.

Relațiile dintre Macron și Merz s-au răcit totuși.

Unii diplomați afirmă că încercările Franței de a bloca acordul Mercosur au lăsat urme la Bruxelles și în alte state membre, inclusiv în Germania.

În plus, Berlinul se pregătește să abandoneze programul avionului de luptă european (Scaf), proiect derulat împreună cu Franța și Spania, dar blocat de luni de zile din cauza tensiunilor între partenerii săi industriali.

Germania ar avea în vedere acum Programul mondial de luptă aeriană (GCAP) italian, desfășurat în comun cu Regatul Unit și Japonia, potrivit presei.

'Prăpastia dintre Paris și Berlin obligă Germania să se îndrepte către alți parteneri', a declarat pentru AFP Thomas Maddock, cercetător la Centre for European Reform de Londres.

Un articol de opinie publicat în tabloidul german Bild la sfârșitul lunii ianuarie a fost mai virulent.

'Merz știe că pentru ca Europa să se facă auzită pe scena internațională, are nevoie de parteneri solizi alături', menționa autorul editorialului, adăugând: 'Spre deosebire de Franța, Italia este astăzi o țară cu un guvern stabil și o economie înfloritoare'. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)