Iranul a declarat luni că ar fi dispus să accepte diluarea uraniului îmbogățit la 60% - un procent apropiat celui de 90% necesar pentru uzul militar - dacă SUA ar ridica toate sancțiunile impuse împotriva Republicii islamice, ca urmare a negocierilor pe tema programului nuclear, pe care părțile le-au reluat vineri, potrivit EFE și AFP.

'Posibila diluare a uraniului la 60% în schimbul ridicării sancțiunilor depinde de răspunsul la întrebarea dacă toate sancțiunile vor fi ridicate', a declarat Mohammad Eslami, șeful Organizației pentru Energie Atomică din Iran (AEOI), potrivit agenției de știri Mehr.

Orice acord în acest sens va depinde de disponibilitatea puterilor mondiale de a ridica toate sancțiunile care afectează economia iraniană, a reiterat Eslami.

Până în prezent, autoritățile iraniene au exclus trimiterea celor 400 de kg de uraniu puternic îmbogățit către o țară terță, ca una din prezumtivele condiții ce au fost avansate de partea americană la negocierile nucleare indirecte pe care părțile le-au reluat vineri la Muscat (Oman), sub medierea acestei țări.

Ambele părți au calificat drept pozitive aceste negocieri, arătându-se dispuse să continue discuțiile, fără însă a specifica o dată.

Ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, care conduce delegația Iranului la aceste negocieri, a insistat în ultimele zile asupra dreptului 'incontestabil' al țării sale de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, dar a declarat totodată că Teheranul este dispus să risipească îngrijorările cu privire la programul său nuclear 'în mod transparent, generând încredere'.

Potrivit lui Araqchi, problema nucleară este singurul subiect de discuție în negocierile cu Washingtonul, insistând că programul iranian de rachete nu poate face obiectul discuțiilor.

Negocierile dintre Iran și SUA au loc într-unul dintre cele mai dificile momente pentru Republica islamică, după cele mai violente proteste de la fondarea sa în 1979 și după amenințările lui Trump de a interveni militar în Iran dacă nu se ajunge la un acord sau dacă represiunea brutală împotriva manifestanților continuă.

În acest scop, SUA au desfășurat portavionul USS Abraham Lincoln și grupul de atac al acestuia în apropierea apelor iraniene din Golful Persic.

Protestele din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie din cauza devalorizării puternice a rialului, moneda iraniană, ceea ce a dus la aprofundarea crizei economice din țară. Acțiunile de protest s-au extins rapid în toată țară la începutul lunii ianuarie, revendicările economice lăsând locul celor politice, fiind îndreptate împotriva regimului ayatollahilor de la Teheran. Manifestațiile au fost înăbușite în sânge, Teheranul recunoscând oficial 3.117 de morți.

Cu toate acestea, organizații neguvermantale de opoziție precum HRANA, cu sediul în SUA, estimează numărul morților la 6.961, continuând totodată să verifice peste 11.600 de posibile decese, precum și 51.000 de arestări.

Raportoarea specială a ONU pentru Iran, Mai Sato (din Japonia), a declarat presei americane că rapoartele medicilor din Iran indică până la 20.000 de decese în urma represiunii, dar, potrivit Națiunilor Unite, aceste cifre sunt greu de verificat. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)