Șeful diplomației ucrainene cere accelerarea negocierilor de pace și spune că doar Trump poate intermedia o înțelegere
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a declarat că liderii ucrainean și rus trebuie să se întâlnească personal pentru a discuta cele mai dificile probleme rămase în negocierile de pace și că doar președintele american Donald Trump are puterea de a determina obținerea unui acord, relatează Reuters.
Ucraina dorește să accelereze eforturile pentru a pune capăt războiului care durează de patru ani și să profite de impulsul discuțiilor mediate de SUA înainte ca alți factori să intre în joc, cum ar fi campania pentru alegerile de la mijloc de mandat pentru Congresul american din noiembrie, a afirmat șeful diplomației ucrainene într-un interviu.
'Doar Trump poate opri războiul', a declarat Sîbiga pentru Reuters în biroul său din Kiev, aproape de râul Dnipro.
Dintr-un plan de pace în 20 de puncte care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale, doar 'câteva' puncte rămân nerezolvate, a spus Sîbiga. 'Cele mai sensibile și mai dificile trebuie tratate la nivelul liderilor', a precizat el.
În chestiuni cheie, cum ar fi teritoriile, cele două părți par foarte îndepărtate. Rusia și-a menținut cererea ca Ucraina să cedeze restul de 20% din regiunea estică Donețk, pe care nu a reușit să îl ocupe în anii de război epuizant și de uzură - lucru pe care Kievul l-a refuzat cu fermitate. Ucraina dorește, de asemenea, controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijie - cea mai mare din Europa - care se află pe teritoriul ocupat de Rusia.
În timpul unei a doua runde de discuții de pace trilaterale de la Abu Dhabi, săptămâna aceasta, nu a existat niciun semn de progres, deși joi a fost încheiat un schimb de 314 prizonieri de război - primul astfel de schimb din octombrie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat presei sâmbătă că SUA au propus o nouă rundă de discuții la Miami peste o săptămână, lucru cu care Kievul a fost de acord.
'Evaluarea mea este că avem impuls, este adevărat', a declarat Sîbiga, aflat în funcție din 2024, într-un interviu acordat vineri. 'Avem nevoie de consolidarea sau mobilizarea acestor eforturi de pace și suntem gata să accelerăm', a adăugat el.
La aproape patru ani de la invazia sa pe scară largă din februarie 2022, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei - inclusiv Peninsula Crimeea și părți din estul Ucrainei ocupate înainte de război - și a devastat rețeaua de electricitate și încălzire prin bombardamente țintite. Pe câmpul de luptă, analiștii spun că Rusia a câștigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023. Zelenski a declarat sâmbătă că Washingtonul speră că războiul se va putea încheia până la vară, iar Ucraina a sugerat un plan în mai multe etape, dar nu a oferit detalii.
Surse au declarat vineri pentru Reuters că oficialii ucraineni și americani au discutat un calendar care include un proiect de acord cu Rusia până în martie și un referendum pe această temă în Ucraina, alături de alegeri în mai.
Ucraina se concentrează pe obținerea de garanții de securitate occidentale pentru a descuraja viitoarele agresiuni rusești odată ce un armistițiu va intra în vigoare.
SUA, a spus Sîbiga, au confirmat Ucrainei că sunt pregătite să ratifice garanțiile de securitate în Congres, apoi vor oferi o protecție pentru a sprijini acordul de pace, deși nu vor exista trupe americane pe teren în Ucraina.
'Personal, nu cred, în acest moment, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani. Trebuie să-i avem alături de noi - și ei sunt în acest proces. Aceasta este o realizare uriașă', a spus el.
O declarație emisă după o întâlnire de luna trecută la Paris a 'Coaliției Voinței' spunea că aliații vor participa la un mecanism propus de monitorizare și verificare a armistițiului condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori și sateliți, nu trupe americane.
Ministrul de externe a declarat că alte câteva țări, în afară de Marea Britanie și Franța, ambele deja angajate public, și-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forță de descurajare, dar a refuzat să le identifice.
Pe lângă 'trupe pe teren', Sîbiga a spus că ar trebui să existe un mecanism similar Articolului 5 din tratatul NATO, care să clasifice un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor. Propunerea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un element suplimentar de securitate, a subliniat el. Zelenski a declarat că Ucraina dorește să se alăture blocului celor 27 de națiuni până în 2027 - ceea ce ar necesita reforme și legi semnificative.
Sâmbătă, Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile bilaterale dintre Rusia și SUA, despre care a spus că includ o propunere din partea Moscovei pentru investiții de 12.000 de miliarde de dolari.
Sîbiga a afirmat că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu ar sprijini astfel de acorduri încheiate fără implicarea sa.
De asemenea, el a declarat că decizia oricărei țări, în cursul unui acord de pace, de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului, inima industrială estică a Ucrainei, ar fi 'nulă din punct de vedere juridic'.
'Nu vom recunoaște niciodată acest lucru. Și va fi o încălcare a dreptului internațional', a spus Sîbiga. 'Nu este vorba despre Ucraina. Este vorba despre principii', a explicat el.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Canada: Premierul Carney critică proiectul de referendum separatist din Alberta
Premierul canadian Mark Carney a calificat luni la Ottawa drept un 'bluf foarte periculos' proiectul de referendum privind independența provinciei petroliere Alberta, asupra căruia alegătorii vor trebui să se pronunțe în luna octombrie, notează AFP. Susținător al unității Canadei, Mark Carney a comparat această consultare cu refe
Lavrov i-a comunicat lui Rubio decizia Rusiei de a ataca situri de la Kiev legate de armată (MAE rus)
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a informat luni pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, a anunțat Ministerul rus de Externe, consemnează Reuters și AFP. Potrivit unui comunicat de pe site-ul ministerului, Lavrov i-a spus lui Rubio
Iran: Președintele a ordonat redeschiderea accesului la internetul internațional
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a emis un ordin de redeschidere a accesului la internet internațional, a relatat luni presa de stat iraniană, citând un oficial, consemnează Reuters. Reautorizarea accesului la net vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de ș
Un plan prevede ca Iranul să redeschidă strâmtoarea Ormuz la 30 de zile după un acord cu SUA de încetare a ostilităților (media)
SUA și Iranul discută un plan de deschidere a strâmtorii Ormuz la circa 30 de zile după ce vor ajunge la un acord pentru a pune capăt ostilităților, a relatat luni ziarul Nikkei, citând o sursă diplomatică din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Iranul va proceda la eliminarea minelor din strâmtoare într-o perioadă de
Italia: Un tânăr de 22 de ani a fost arestat sub bănuiala că pregătea un atac în numele organizației Stat Islamic
Poliția din Reggio Emilia și Bologna a arestat un bărbat italian în vârstă de 22 de ani de origine marocană, acuzat că a încercat să facă recrutări în scop terorist, inclusiv terorism internațional, au indicat luni surse judiciare citate de ANSA. Potrivit anchetatorilor, săptămâna trecută tânărul și-ar fi ex
Spania: Felipe Gonzalez, figură istorică a stângii, cere organizarea de alegeri anticipate
Fostul premier socialist spaniol Felipe Gonzalez a făcut apel luni la organizarea de alegeri legislative anticipate, la câteva zile după ce justiția a anunțat că unul dintre succesorii săi, José Luis Rodriguez Zapatero, este urmărit penal pentru trafic de influență, o premieră în Spania, relatează AFP. Următoarele alegeri su
Poliția cehă reține un înalt ierarh rus care avea în automobil o substanță suspectă
Poliția cehă l-a reținut duminică pe mitropolitul ortodox rus Hilarion, în automobilul căruia s-au găsit la un control patru recipiente cu o substanță albă, au anunțat luni reprezentanții fostului ierarh, conform AFP. Pe contul de Telegram al lui Hilarion a apărut un comunicat în care se precizează că polițiștii din Cehia au găsit
Bolivia: Pe fondul crizei politico-economice în creștere, șeful statului își reduce la jumătate salariul
Președintele bolivian Rodrigo Paz a declarat luni că își va reduce la jumătate salariul și la fel pe cel al miniștrilor din cabinet, pe fondul crizei politice în creștere, marcată de proteste și apeluri la demisia șefului statului, relatează Reuters. Vorbind la un eveniment din Sucre, capitala constituțională a țării, Rodrigo Paz a
Xi Jinping se pronunță pentru întărirea cooperării cu Serbia, cu prilejul unei vizite a lui Aleksandar Vucic la Beijing
Președintele chinez Xi Jinping a făcut apel luni la o întărire a cooperării cu Serbia în domeniile inteligenței artificiale, energiei și infrastructurilor, pe marginea vizitei în China a omologului său sârb, Aleksandar Vucic, relatează AFP. ''Cele două părți ar trebui să-și sporească cooperarea în noile se
Guvernul Cehiei încearcă să impună reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni
Guvernul de la Praga a aprobat luni o modificare legislativă care ar impune reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni din Cehia, afirmând că reacționează astfel la abuzul unor refugiați de ajutoarele primite și la impresia cetățenilor cehi că sunt dezavantajați față de ucraineni, transmite Reuters. Propunerile guvernului trebuie &ic
Finlanda: Reuniune a autorităților pentru discutarea amenințării în creștere a dronelor
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a convocat luni o reuniune pentru a discuta despre modul de a gestiona incursiunile dronelor străine, într-un context de îngrijorare privind o eventuală intruziune în spațiul aerian al țării sale, relatează AFP. Mai multe drone ucrainene rătăcite s-au prăbușit în Finlanda din luna m
Cuba pune la îndoială ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE în legătură cu criza economică din insulă
Cuba a pus luni sub semnul întrebării ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE, Kaja Kallas, în ce privește criza economică și energetică care afectează insula comunistă, aflată sub o presiune crescândă din partea Statelor Unite, relatează AFP. Kallas a cerut joi, în cadrul unei conferințe de presă la Ciu
SUA: DoJ cere iarăși ridicarea unui ordin de interdicție asupra construcției sălii de bal de la Casa Albă
Departamentul Justiției a solicitat din nou unei curți federale să ridice un ordin de interdicție care împiedica continuarea construcțiilor la sala de bal de la Casa Albă dorită de președintele Donald Trump, afirmând că un atac armat de sâmbătă din afara reședinței prezidențiale arată o nevoie urgentă de ameliorare a securității, relatează Reuters.
Moscova avertizează diplomații și cetățenii străini să plece din Kiev, deoarece urmează lovituri
Rusia i-a avertizat luni pe diplomații și cetățenii străini să plece din capitala Ucrainei, deoarece va urma o serie de lovituri, transmit Reuters și AFP. Ministerul de externe de la Moscova a precizat că atacurile ruse vor viza centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din Kiev. Nu a fost menționat momentul
Doi miniștri israelieni cer intensificarea războiului din Liban
Doi miniștri israelieni de extremă dreapta au cerut luni intensificarea războiului împotriva Hezbollahului pro-iranian în Liban, pe fondul negocierilor în curs pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu, transmite AFP. Unul dintre cei doi a pledat pentru ocuparea mai multor teritorii, iar celălalt pentru un atac dur asupra Beirutului.