Adunarea Națională a Venezuelei a făcut joi un prim pas către adoptarea unei legi istorice de amnistie generală care acoperă cei 27 de ani de guvernare chavistă, doctrina defunctului președinte Hugo Chavez, la puțin peste o lună după capturarea liderului Nicolas Maduro într-o operațiune SUA, relatează AFP.

'Un eveniment foarte important a avut loc pentru Venezuela: adoptarea unanimă de către toate forțele politice prezente în Adunare, în primă lectură, a legii amnistiei, care este o lege pentru pace și reconciliere națională', a declarat președinta interimară Delcy Rodriguez, care o promisese vineri sub presiunea SUA.

Legea 'ar putea fi începutul unui pas istoric. Putem asigura că Venezuela intră într-o spirală de recunoaștere reciprocă, de respect, de toleranță, de acorduri și unde, în cele din urmă, putem găsi pacea', a declarat cu entuziasm, în timpul dezbaterilor, deputatul de opoziție Tomas Guanipa.

Proiectul de lege, aprobat în primă lectură joi, va fi dezbătut din nou marți în Adunare pentru aprobarea finală. Legea are scopul de a permite eliberarea tuturor prizonierilor politici și retragerea acuzațiilor împotriva lor.

Proiectul de lege acoperă infracțiunile de 'terorism', 'trădare' și 'incitare la ură', acuzații folosite frecvent pentru încarcerarea prizonierilor politici.

Această 'Lege a amnistiei pentru coexistența democratică' are, de asemenea, scopul de a ridica interdicțiile de candidatură impuse numeroaselor figuri ale opoziției, ceea ce ar putea, în principiu, să fie în beneficiul liderei de opoziție Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care nu a putut candida la alegerile prezidențiale din 2024.

Cu toate acestea, amnistia nu se va aplica 'încălcărilor grave' ale drepturilor omului comise în timpul celor 27 de ani de guvernare de inspirație socialistă de la venirea la putere a lui Hugo Chavez în 1999.

Președinta interimară, care lucrează cu președintele american Donald Trump pentru accesul la petrolul venezuelean, este sub presiune pentru a pune capăt unui sistem de represiune care a dus la încarcerarea a mii de critici și oponenți.

Proiectul de lege subliniază 'importanța de a nu impune răzbunare, pedepse sau ură, ci de a deschide calea pentru reconciliere'.

Sunt excluse infracțiuni și delicte precum 'încălcări grave ale drepturilor omului, crime împotriva umanității, crime de război, omucidere intenționată, corupție și trafic de droguri'.

'Cerem iertare și trebuie să iertăm și noi', a declarat Jorge Rodriguez, președintele Adunării Naționale și fratele lui Delcy Rodriguez, afișând o fotografie cu Hugo Chavez ținând un crucifix: 'Cerem iertare pentru că, să fiu clar, nu-mi place ideea de (a exista) prizonieri.'

'Nicolasito' (Micul Nicolas), fiul președintelui destituit Nicolas Maduro care așteaptă procesul într-o închisoare din New York pentru acuzații de trafic de droguri, a declarat în timpul dezbaterilor că este 'de acord' cu ideea că 'Venezuela nu va tolera alte răzbunări'.

'Venezuela trebuie să revină pe drumul cel bun, cu dragostea pe primul loc, cu reconciliere și cu pacea consolidată, către viitorul glorios al dezvoltării pe care destinul l-a pregătit pentru acest pământ magnific al Venezuelei', a declarat Nicolas Maduro Guerra.

În fața Palatului de Justiție, Angel Godoi, în vârstă de 52 de ani, un deținut politic eliberat pe 14 ianuarie, a insistat asupra libertății complete. 'În cazul meu, trebuie să mă prezint în fața autorităților la fiecare 30 de zile și, de asemenea, mi se interzice să părăsesc țara. Ni s-a dat de înțeles (la eliberare) că, de asemenea, nu ar trebui să facem nicio declarație.'

'Pe lângă libertatea (prizonierilor politici), avem nevoie de libertăți politice, libertăți civice, tot ceea ce afectează viața fiecărui cetățean din țară, în cadrul stabilit de Constituție', a adăugat el.

De la începutul lunii ianuarie, aproximativ 350 de prizonieri politici au fost eliberați, conform ONG-ului Foro Penal, dar aproape 700 rămân încarcerați, iar zeci de familii continuă să campeze în fața închisorilor, așteptând eliberarea celor dragi.

Alfredo Romero, directorul Foro Penal, a subliniat că 'un proces de reconciliere, să-l numim tranziție, nu trebuie să devină un proces de persecuție împotriva celor care au deținut anterior puterea'. 'Justiția trebuie să triumfe', a declarat el. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)