Guvernul francez condus de premierul Sebastien Lecornu a reușit luni adoptarea bugetului pentru anul în curs, după ce a supraviețuit celor două moțiuni de cenzură introduse împotriva sa în urma deciziei de a recurge la o procedură fără vot parlamentar pentru a impune adoptarea acestui buget, pe care în final a reușit să-l impună cu prețul unor concesii făcute socialiștilor, relatează agenția EFE.

Prima moțiune, introdusă de formațiuni în principal de stânga, cu excepția socialiștilor, a primit 260 de voturi în legislativ, fără a atinge pragul de 289 necesare demiterii guvernului, în timp ce moțiunea introdusă de extrema dreaptă a strâns numai 130 de voturi.

Premierul Sebastien Lecornu a recurs la un mecanism constituțional similar angajării răspunderii, pentru a ocoli un vot în parlament pentru legea bugetului, dar care l-a expus moțiunilor de cenzură. Lipsit de un sprijin majoritar în parlament, guvernul Lecornu a cedat însă în fața unor cereri ale Partidului Socialist și a acceptat astfel creșterea cheltuielilor sociale și a impozitelor pentru companii.

Una dintre aceste concesii privește impozitul excepțional aplicat marilor companii. Prevăzut inițial să se aplice numai în anul 2025, acest impozit va fi menținut și în 2026, cu un procent de taxare de 20,6% pentru companiile cu venituri cuprinse între 1,5 și 3 miliarde de euro și de 41,2% pentru companiile cu venituri de peste 3 miliarde de euro.

După ce în 2025 a avut un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, Franța are nevoie de măsuri de austeritate și guvernul a prezentat anul trecut planuri cu astfel de măsuri, care s-au lovit de opoziția societății și au amplificat nemulțumirea populară față de clasa politică și în special față de președintele Emmanuel Macron, un politician liberal care se descrie drept centrist și a cărui cotă de popularitate este la cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea în 2017.

Pentru anul în curs, guvernul francez s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)