Acordul încheiat vineri între guvernul sirian și alianța armată condusă de kurzi, Forțele Democrate Siriene (FDS), pune capăt administrației autonome stabilite de kurzi și partenerii lor în 2013, după revoltele care au zguduit țara în timpul primăverii arabe, relatează EFE.

Anunțul potrivit căruia instituțiile kurdo-siriene se vor integra în structura statului vine după ce un alt pact anterior, încheiat cu câteva zile în urmă, nu a avut succes, pact care a fost realizat după ce trupele guvernamentale au capturat vaste teritorii de la alianța condusă de FDS.

Încă din martie 2025 cele două părți ajunseseră la un acord în termeni similari, care însă nu s-a concretizat din cauza dezacordurilor în mai multe domenii.

În martie 2011 a izbucnit în Siria o revoltă populară, în contextul protestelor primăverii arabe, care a degenerat într-un conflict civil între insurgenți și guvernul președintelui de atunci, Bashar al-Assad.

În 2013, ca urmare a deteriorării controlului regimului sirian asupra provinciilor din nord-estul țării din cauza revoltelor populare, kurzii din Partidul Uniunii Democratice (PYD) și partenerii lor au stabilit o administrație autonomă pentru gestionarea afacerilor regiunii, care reprezenta aproximativ o treime din teritoriul sirian.

Milițiile kurde s-au consolidat treptat și, în 2015, au alungat organizația Stat Islamic (SI) din bastionul lor din Kobani. În timp ce primeau sprijinul SUA în lupta lor împotriva SI, kurzii erau bombardați de Turcia, care își extindea în Siria războiul purtat pe propriul teritoriu împotriva kurzilor din PKK.

În martie 2016, kurzii au declarat unilateral crearea Federației Democratice a Nordului Siriei, un stat federalizat în cadrul Siriei, nerecunoscut de autoritățile de la Damasc și de opoziție. În august, regimul sirian a bombardat pentru prima dată zone kurde din Al Hasaka, iar în septembrie milițiile kurde, organizate în alianța armată FDS, au acceptat un armistițiu promovat de Washington și Moscova.

În iulie 2018, guvernul sirian și Consiliul Democratic al Siriei (CDS), ramura politică a FDS, au convenit să negocieze sfârșitul războiului și să pregătească o 'foaie de parcurs' pentru o 'Siria descentralizată și democratică'.

În acel moment, kurzii controlau majoritatea teritoriilor dintre malul estic al râului Eufrat și granițele cu Turcia și Irak, aproape o pătrime din Siria, distribuită între provinciile Alep, Al Raqa, Deir al-Zor și Al Hasaka. Cu toate acestea, acordul nu s-a transpus în măsuri concrete și nici nu a recunoscut autonomia kurdă, căreia Turcia i se opune radical.

În martie 2019 s-a consfințit înfrângerea SI în Siria, cu o participare decisivă a milițiilor FSD, sprijinite de o coaliție internațională condusă de SUA, care a cucerit ultima fortăreață jihadistă din estul Siriei, Al Raqa.

Câteva luni mai târziu, în octombrie, guvernul sirian le-a oferit membrilor FSD să se alăture armatei loiale președintelui Bashar al-Assad, însă inițiativa a fost respinsă de miliția kurdă.

Oferta a coincis cu ofensiva lansată de Turcia în nordul Siriei împotriva kurzilor, care, după înfrângerea SI, nu mai contau pe același sprijin din partea americanilor.

În octombrie 2019, Administrația Autonomă a Nordului și Estului Siriei a anunțat un acord prin care armata siriană urma să aibă acces la teritoriile kurde și să se desfășoare la frontiera Siriei cu Turcia pentru a 'împiedica agresiunea' Ankarei. Câteva zile mai târziu, SUA și Turcia au anunțat un armistițiu, căruia i s-a alăturat FSD, lăsând în mâinile Ankarei zona de securitate pe care o solicita pe teritoriul sirian.

În pofida armistițiului, luptele și bombardamentele Turciei împotriva kurzilor au continuat în anii următori, declanșând o criză umanitară după cutremurele din februarie 2023 din regiune.

Pe 8 decembrie 2024, Organizația de Eliberare a Levantului (succesorul fostei filiale siriene a Al-Qaida), o coaliție condusă de islamistul Abu Mohamed al Jolani, alias Ahmed al-Sharaa, formată din mai multe grupuri insurgente și susținută de Turcia, a răsturnat după 12 zile de asediu regimul președintelui Bashar al-Assad, care a fugit la Moscova.

În martie 2025, noul președinte sirian, Ahmed al-Sharaa, a semnat un acord istoric cu FSD pentru a integra instituțiile kurde în statul sirian, stabilind un armistițiu, precum și controlul comun asupra regiunilor din nordul și estul țării. Totuși, acordul nu a devenit efectiv. Negocierile au continuat în timp ce confruntările dintre miliția kurdă și forțele guvernamentale continuau, acestea din urmă recucerind teren în teritoriile kurde.

Experții ONU au cerut protecția civililor kurzi și au denunțat abuzurile comise în timpul ofensivei.

Pe 19 ianuarie, comandantul FDS, Mazlum Abdi, a confirmat convenirea unui acord cu guvernul central prin care kurzii acceptau retragerea din două provincii din nord-est pentru a evita un conflict major. Acordul s-a concretizat vineri odată cu anunțul Damascului și al FDS cu privire la un pact 'integral' pentru a integra instituțiile kurdo-siriene în structura statului. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)