Iranul și-a completat arsenalul militar cu 1.000 de drone în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a ataca Republica islamică dacă nu acceptă negocierile, relatează joi EFE.

'Aparatele aeriene fără pilot (UAV) au fost dezvoltate în conformitate cu amenințările emergente la adresa securității și învățămintele operative trase din recentul război de 12 zile', a indicat armata iraniană într-un comunicat, citat de agenția de presă locală Mehr, referindu-se la războiul de 12 zile din iunie, declanșat de Israel împotriva Iranului și la care SUA au participat prin bombardarea celor trei principale instalații nucleare iraniene.

În timpul acelui conflict, Israelul a bombardat zilnic instalații militare și nucleare din Iran, precum și clădiri civile unde avea informații că s-ar afla personal militar, inclusiv în capitală țării persane, atacuri în care și-au găsit moartea circa 1.000 de iranieni, conform cifrelor oficialităților de la Teheran.

Iranul are o industrie puternică de producție de drone și de rachete. În 2024, armata iraniană a prezentat o nouă dronă cu o rază de acțiune de peste 2.000 km, cu o autonomie de zbor de 24 de ore, capabile să transporte 'toate tipurile de muniții și bombe'.

Republica islamică se confruntă acum cu o posibilă intervenție militară din partea SUA, care au transferat portavionul Abraham Lincoln și grupul său de escortă format din trei distrugătoare în apropierea apelor iraniene.

Donald Trump a afirmat miercuri că flota trimisă este 'pregătită, dispusă și capabilă să-și îndeplinească rapid misiunea, cu rapiditate și violență, dacă este necesar', cerând Iranului să încheie un acord. El a comparat situația cu Venezuela, unde în urma unei operațiuni de comando, SUA l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro.

Președintele american a ordonat trimiterea flotei după protestele care au zguduit Iranul de la sfârșitul lunii decembrie și care au fost înăbușite violent de regimul iranian.

Teheranul acuză SUA și Israelul de orchestrarea protestelor care au început din motive economice, dar care s-au extins rapid și au luat o turnură politică. Unele bilanțuri consemnează cel puțin 3.117 morți în urma represiunii declanșate de autorități, dar organizații neguvernamentale de opoziție, precum HRANA (cu sediul în SUA) raportează 6.126 de morți. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)