Fostul secretar general al NATO, George Robertson, crede că Statele Unite nu vor ataca militar Groenlanda și că escaladarea retorică în legătură cu insula este doar o 'tehnică de negociere' a președintelui american Donald Trump, potrivit celor afirmate într-un interviu publicat luni de agenția spaniolă de presă EFE.

Britanicul în vârstă de 79 de ani a condus NATO între 1999 și 2003 și tocmai ce a participat la acțiunile de marcare a 80 de ani de la înființarea ONU, care au avut loc la Methodist Central Hall din Londra.

Purtând pe reverul hainei un pin cu steagul Regatului Unit și cel al Ucrainei împletite, el afirmă că Alianța Nord-Atlantică este mai puternică pentru că există mai multe țări membre, dar în același timp mai slabă pentru că unele state 'nu aderă la principiile fundamentale ale apărării colective și pun la îndoială elemente fundamentale, precum articolul 5'.

Această prevedere a Tratatului Atlanticului de Nord, care stabilește că un atac armat asupra unui membru al NATO va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor, a revenit în discuție după amenințările - uneori militare, alteori tarifare - ale președintelui Trump de a anexa cu forța Groenlanda, aflată în prezent sub suveranitatea Danemarcei, și ea membră a Alianței.

În acest sens, Robertson afirmă că o eventuală intervenție militară în insula arctică din partea SUA ar aduce 'probleme reale' pentru NATO și ar pune în pericol însăși existența sa, dar se arată convins că acest lucru nu se va întâmpla.

'Nu cred că este realist. Cred că ar putea fi vorba de o tactică de negociere (...) Este foarte posibil ca președintele Trump, la cei 80 de ani ai săi, să fie implicat în această negociere', afirmă fostul secretar general al Alianței.

Robertson subliniază, de asemenea, că SUA sunt mult mai mult decât Trump. 'Există și Congresul, iar în ultimele zile unii membri republicani au lăsat clar să se înțeleagă că nu susțin ceea ce spune președintele despre Groenlanda și că cred cu tărie în NATO. În plus, secretarul (de stat Marco) Rubio este cel care a redactat rezoluția care precizează că doar Congresul poate scoate țara din Alianță.'

Deși exclude, pentru moment, o invazie americană în Groenlanda, fostul șef al NATO afirmă că regiunea arctică va deveni din ce în ce mai importantă pentru securitate, atât la nivel european, cât și global, și de aceea consideră importantă creșterea prezenței Alianței Nord-Atlantice în zonă.

'Rusia devine tot mai agresivă, China revendică statutul de națiune arctică, ruta Mării Nordului se extinde și există o cantitate mare de minerale rare în regiune. Prin urmare, în mod inevitabil, aceasta a devenit un câmp de dispută și de potențial conflict în viitor', analizează Robertson.

Dincolo de regiunea arctică sau de conflictul din Ucraina, scoțianul afirmă că nu are 'nicio îndoială' că Occidentul este deja 'atacat' de Rusia și alte țări prin 'atacuri cibernetice, asasinate selective, sabotaje organizate, ingerințe electorale și campanii de dezinformare'.

'Trebuie să fim conștienți de acest lucru, să fim pregătiți pentru el și să fim capabili să îl contracarăm', a continuat Robertson.

Pe această linie, el consideră că NATO trebuie să fie 'testată' și să demonstreze că are capacitatea de a apăra 'fiecare milimetru din teritoriul său', dar acest lucru implică faptul că trebuie să se cheltuiască mult mai mulți bani, în special de către țările europene, pentru a fi pregătite de război și ca măsură de descurajare pentru oricine ar putea încerca să le provoace.

La summitul NATO organizat la Haga în 2025, toți aliații s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, cu excepția Spaniei, unul dintre statele membre care investește cel mai puțin în acest sector și care a negociat un acord flexibil privind un procent de până la 2,1%.

'Poziția este corectă și a fost convenită colectiv. Spania a rămas în afara acestui acord, dar ei știu ce au de făcut. (...) Este un munte mare de escaladat. Un procent de 5% reprezintă o sumă mare de bani, miliarde de dolari, dar pentru ca să fie în siguranță continentul vor trebui cheltuiți', susține Robertson.

Robertson privește cu optimism viitorul NATO și este sigur că, peste câțiva ani, Alianța Nord-Atlantică nu doar că va continua să existe, ci chiar își va mări dimensiunea.

'Am petrecut patru ani încercând să conving Suedia și Finlanda să solicite aderarea la NATO. Vladimir Putin a reușit asta în doar patru săptămâni', a mai afirmat fostul secretar general al NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lăzăroiu)