O nouă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene din cauza acordurilor UE-Mercosur și două propuneri ale deputaților care solicită Curții de Justiție a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE se află în prim-planul sesiunii Parlamentului European din luna ianuarie de la Strasbourg, în cadrul căreia se vor mai dezbate situațiile din Groenlanda, Iran și Venezuela, precum și prioritățile noii președinții cipriote a Consiliului.

În urma semnării Acordului de parteneriat și a Acordului comercial interimar, programate pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, plenul PE se va pronunța miercuri, la Strasbourg, în privința a două propuneri ale eurodeputaților care solicită Curții de Justiție a UE evaluări ale temeiurilor lor juridice. În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanșa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputații și statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor, informează PE într-un comunicat.

În conformitate cu tratatele UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obține avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord preconizat. În cazul în care avizul Curții este negativ, acordul nu poate intra în vigoare decât dacă este modificat.

Luni va avea loc în plenul PE o dezbatere cu privire la o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal joi. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.

Marți, 20 ianuarie, în plenul PE, eurodeputații vor discuta despre răspunsul UE la revendicările președintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda.

Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziționa Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO și securitatea transatlantică. Multe guverne ale UE, precum și Danemarca, au declarat că deciziile privind statutul Groenlandei revin exclusiv Danemarcei și Groenlandei, au subliniat importanța securității colective a regiunii arctice conduse de NATO și au avertizat cu privire la acțiunile unilaterale care ar putea destabiliza relațiile aliate și stabilitatea regională. Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare și s-au declarat dispuse, în schimb, la cooperare.

În același timp, PE va evalua miercuri situația relațiilor UE-SUA, solicitând o UE mai rezilientă și mai capabilă să acționeze strategic pe cont propriu.

Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a afirmat că, într-o perioadă de schimbări în politica externă a SUA, UE trebuie să își consolideze autonomia strategică pentru a-și asigura propria reziliență. Eurodeputații au subliniat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO și în eforturile de securitate colectivă și au îndemnat administrația SUA să își consolideze rolul în sprijinirea Ucrainei. Subliniind importanța unei repartizări mai echitabile a sarcinilor, textul subliniază necesitatea ca Europa să își asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate pe continentul european.

Tot miercuri, PE va dezbate cu președinții Ursula von der Leyen și Antonio Costa rezultatele summitului UE din decembrie și va discuta despre o UE mai puternică și mai suverană, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii europeni au consolidat solidaritatea UE cu Ucraina și au convenit să îi acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, pe baza împrumuturilor UE, amânând în același timp utilizarea activelor rusești înghețate pentru despăgubiri. În ceea ce privește apărarea și securitatea, Consiliul European a condamnat cu fermitate recentele atacuri hibride împotriva statelor membre ale UE și a analizat progresele înregistrate în stimularea pregătirii UE pentru apărare.

Marți, la prânz, plenul PE se va pronunța asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre - cu excepția Cehiei, Ungariei și Slovaciei -, pentru a oferi Ucrainei un împrumut finanțat prin împrumuturi UE și garantat de bugetul UE. Dacă procedura va fi aprobată, votul final va avea loc joi.

Tot marți, la prânz, eurodeputații vor decide dacă să accelereze propunerile legislative, cu privire la instituirea împrumutului de sprijin pentru Ucraina pentru 2026 și 2027 și cu privire la modificarea Mecanismului pentru Ucraina, voturile privind conținutul urmând să aibă loc în februarie.

Situațiile din Venezuela și Iran, cea de a 40-a aniversare a aderării Spaniei și Portugaliei la UE, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului de către președintele Nikos Christodoulides sunt alte puncte importante care figurează pe agenda PE din ianuarie. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)