În ultimii 85 de ani, interesul Washingtonului pentru valoarea geostrategică a Groenlandei a fluctuat, trecând de la o prezență militară substanțială la una aproape simbolică, în prezent, cu doar 200 de militari - un număr pe care Pentagonul nu a dorit să-l crească, în ciuda insistențelor președintelui american Donald Trump de a anexa insula, informează joi EFE.

În 1940, când Germania a ocupat Danemarca, Washingtonul a căzut de acord cu ambasadorul danez în Statele Unite ca SUA să își asume apărarea Groenlandei pentru a împiedica utilizarea insulei de către naziști. Au fost construite mai multe instalații militare care au servit drept puncte de reaprovizionare și sprijin pentru aliați.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prezența militară americană în Groenlanda a ajuns la aproximativ 10.000 de soldați desfășurați.

Mai târziu, în plin Război Rece, Statele Unite au considerat Groenlanda un loc atât de strategic față de acum defuncta Uniune Sovietică încât au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru a cumpăra insula, ofertă respinsă de Copenhaga.

În 1959, Statele Unite au construit Camp Century, o bază subterană sub calota glaciară a Groenlandei, folosită ca centru de cercetare și pentru testarea potențialelor amplasamente de rachete, dar care a fost abandonată în anii 1960.

Anterior, în 1951, Washingtonul construise Baza Aeriană Thule, numită acum Pituffik, care a devenit cea mai nordică dintre toate instalațiile aeriene americane din întreaga lume și a fost concepută pentru a detecta la timp potențiale atacuri cu rachete din partea Uniunii Sovietice pentru a permite cel mai rapid răspuns posibil.

Acum, Baza Pituffik, care nu se mai află sub comanda Forțelor Aeriene, este operată de Grupul de Baze Spațiale 821, o unitate a Forțelor Spațiale ale SUA însărcinată cu monitorizarea spațiului, furnizarea de avertizări timpurii cu privire la potențialele atacuri cu rachete și controlul sateliților de apărare americani.

În ceea ce privește prezența militară americană în Groenlanda, ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a comentat miercuri, la Washington, după întâlnirea cu vicepreședintele american J.D. Vance: 'SUA aveau cândva 17 instalații; acum mai au doar una. Aveau 10.000 de oameni; acum au aproximativ 200'.

Această prezență redusă a trupelor contrastează puternic cu cererile persistente ale Washingtonului de a încorpora insula, un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, argumentând că este esențială pentru securitatea națională a SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)