Mai mulți diplomați nordici au respins afirmațiile președintelui american, Donald Trump, potrivit cărora nave rusești și chineze ar opera în apropierea Groenlandei, informează duminică Reuters, citând un articol publicat de Financial Times (FT).

Potrivit FT, care se bazează pe declarațiile a doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la informări ale serviciilor secrete ale NATO, nu există indicii privind prezența unor nave sau submarine rusești ori chineze în apele din jurul Groenlandei în ultimii ani.

'Pur și simplu nu este adevărat că chinezii și rușii sunt acolo. Am văzut informațiile. Nu sunt nave, nu sunt submarine', a declarat unul dintre diplomați, citat de FT. Un alt diplomat nordic a afirmat că afirmațiile potrivit cărora apele din jurul Groenlandei ar fi 'pline' de nave rusești și chineze sunt nefondate, menționând că eventualele activități rusești au loc pe partea rusă a Arcticii.

Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile din articolul FT. Casa Albă și NATO nu au răspuns solicitărilor agenției pentru comentarii.

Datele de urmărire a navelor contrazic acuzațiile

Datele de monitorizare a traficului maritim furnizate de MarineTraffic și LSEG nu indică prezența unor nave chineze sau rusești în apropierea Groenlandei, potrivit Reuters. În acest context, Danemarca a respins în mod repetat afirmațiile lui Trump, care nu a prezentat dovezi în sprijinul acestora.

Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, citat de Reuters, a declarat anterior în cursul săptămânii că 'imaginea care este creată, cu nave rusești și chineze chiar în fiordul Nuuk și investiții chineze masive, nu este corectă'.

Trump insistă: 'SUA trebuie să dețină Groenlanda'

Președintele Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite 'trebuie să dețină Groenlanda' pentru a preveni o eventuală ocupare a teritoriului de către Rusia sau China. Groenlanda este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei, cu o importanță strategică sporită și resurse minerale semnificative.

În urma acestor declarații, parlamentul Groenlandei a anunțat vineri seara că va devansa o reuniune pentru a discuta răspunsul la ceea ce a descris drept amenințări americane privind preluarea controlului asupra insulei, relatează Reuters.

Insistența reînnoită a lui Trump asupra Groenlandei, venită după o intervenție militară a SUA în Venezuela, stârnește îngrijorare în rândul multora dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, al căror obiectiv larg împărtășit este obținerea independenței.

Reacții dure din Suedia și Europa

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a criticat duminică 'retorica amenințătoare' a administrației americane la adresa Groenlandei și Danemarcei, potrivit Reuters și AFP. Într-un discurs susținut la o conferință anuală de securitate în nordul Suediei, Kristersson a declarat că ordinea mondială bazată pe reguli este mai amenințată decât a fost în ultimele decenii.

'Suntem foarte critici față de ceea ce fac și au făcut Statele Unite în Venezuela, din perspectiva dreptului internațional, și probabil chiar mai critici față de retorica exprimată împotriva Groenlandei și Danemarcei', a spus premierul suedez, citat de Reuters. El a adăugat că 'Statele Unite ar trebui, dimpotrivă, să mulțumească Danemarcei, care a fost un aliat foarte loial de-a lungul anilor'.

Potrivit AFP, Kristersson a avertizat că o eventuală 'capturare' a Groenlandei de către SUA ar constitui o încălcare a dreptului internațional și ar putea încuraja alte state să acționeze în mod similar, calificând această direcție drept 'periculoasă'.

La rândul său, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a cerut Statelor Unite să 'înceteze șantajul' în încercarea de a obține controlul asupra Groenlandei.

Context istoric și poziția Groenlandei

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953 și a obținut statutul de autonomie în 1979. Teritoriul este bogat în resurse minerale și a devenit o rută maritimă strategică pe fondul topirii gheții din Arctica. Populația și clasa politică locală resping ideea de a deveni parte a Statelor Unite și subliniază că viitorul insulei trebuie decis de groenlandezi.

Din 1951, există un acord de apărare între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, care oferă forțelor armate americane libertate extinsă de acțiune pe teritoriul groenlandez, cu condiția informării prealabile a autorităților locale, notează AFP.

Miza reală - securitatea Arcticii

Pe fondul acestor tensiuni, Regatul Unit a anunțat că lucrează împreună cu aliații NATO pentru întărirea securității în Arctica, a declarat duminică ministrul britanic al transporturilor, Heidi Alexander, în urma unor informații potrivit cărora trupe britanice ar putea fi trimise în Groenlanda.

Ministrul a declarat că discuțiile privind securizarea regiunii împotriva Rusiei și Chinei fac parte din activitatea curentă a NATO și nu reprezintă un răspuns direct la amenințările lui Trump, relatează PA Media/dpa.

Declarația vine după ce The Sunday Telegraph a relatat că ar fi analizate planuri pentru o posibilă misiune NATO în Groenlanda, care ar putea include trupe, nave și aeronave britanice. Alexander a minimalizat informația, afirmând că 'se citește probabil mai mult decât există în realitate în aceste discuții obișnuite între aliați'.

Oficialul britanic a subliniat că Londra împărtășește evaluarea SUA potrivit căreia Arctica devine o regiune tot mai disputată, din cauza ambițiilor Rusiei și Chinei.

Fostul ambasador britanic la Washington Peter Mandelson a declarat însă că nu crede într-o intervenție militară americană împotriva unui aliat NATO. 'Nu va exista o debarcare americană în Groenlanda. Vor fi discuții, consultări și negocieri. Realitatea este că Arctica trebuie securizată împotriva Chinei și Rusiei', a susținut Mandelson, citat de PA Media/dpa. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)