Partidul prim-ministrului naționalist din Kosovo Albin Kurti a câștigat detașat alegerile legislative de duminică, deschizând calea pentru formarea unui nou guvern după un an de blocaj politic care a paralizat parlamentul și a întârziat fonduri internaționale esențiale, relatează Reuters.

Aceasta a fost a doua rundă de alegeri din acest an în Kosovo, după ce partidul Vetevendosje (Autodeterminare) al lui Kurti nu a reușit să obțină majoritatea în februarie. Luni de negocieri eșuate pentru formarea unei coaliții au determinat-o pe președinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie și să convoace alegeri anticipate.

Potrivit EFE, Vetevendosje a obținut 49% din voturi, după numărarea a 93,43% din buletine, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Pe locul al doilea se situează partidul de opoziție Partidul Democrat din Kosovo (PDK), cu 21%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK), cu 13,9%, și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK), cu 5,8%.

Kosovo se află într-o paralizie politică din februarie, când formațiunea naționalistă aflată la putere a pierdut majoritatea absolută obținută în 2021 și nu a reușit să obțină sprijinul niciunei alte forțe pentru a forma guvernul.

Analiștii spun că este dificil de prezis dacă după aceste alegeri premierul Kurti va putea forma guvernul singur, fără o coaliție, pentru a asigura cele 61 de mandate necesare în parlamentul de 120 de locuri.

Douăzeci de mandate sunt rezervate minorităților etnice din fosta provincie sârbă, care și-a proclamat independența în februarie 2008: zece dintre acestea revin sârbilor din Kosovo, iar restul altor minorități, precum romii și bosniacii.

Prezența la vot a fost de 45%, potrivit Comisiei Electorale Centrale, care a transmis că alegerile s-au desfășurat fără incidente majore. Acesta a fost al șaptelea scrutin parlamentar de la declararea unilaterală a independenței Kosovo, nerecunoscută de Serbia și de cinci țări ale UE: Spania, România, Grecia, Slovacia și Cipru, amintește EFE.

Votul are loc pe fondul unei intensificări a tensiunilor cu Serbia din 2021 și al fricțiunilor dintre Kurti și Uniunea Europeană, precum și Statele Unite, principalii aliați ai Kosovo, un factor care a contribuit la dificultatea găsirii unor parteneri de guvernare.

UE și SUA susțin că politica dură promovată de Kurti pentru diminuarea influenței Belgradului în Kosovo amplifică tensiunile și îl acuză că nu a pus în aplicare crearea comunității municipalităților sârbe autonome.

Uniunea Europeană așteaptă formarea unui guvern dispus să reia dialogul de normalizare cu Belgradul, o condiție pentru ca atât Serbia, cât și Kosovo să avanseze pe calea integrării în blocul comunitar.

În 2023, Comisia Europeană a impus sancțiuni diplomatice și a înghețat fonduri pentru Kosovo, însă președinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a promis în această lună reluarea ajutorului financiar.

Dacă Parlamentul va fi din nou incapabil să formeze un guvern, Kosovo riscă să piardă accesul la fondurile Planului de Creștere al UE pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, întrucât deblocarea acestora este condiționată de aplicarea reformelor.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)