RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pakistanul anunță că a lovit ținte militare în Afganistan, inclusiv adăposturi ale talibanilor
Pakistanul a anunțat că a atacat ținte din Afganistanul vecin, precizând că a lovit ascunzători folosite de militanți, inclusiv de talibanii pakistanezi, transmit luni agențiile de presă Reuters, AFP și dpa. Ministrul informațiilor pakistanez Attaullah Tarar a scris duminică, pe platforma X, că forțele de securitate pakistaneze au efectu
China impune sancțiuni și restricții la exporturile către entități japoneze
China a adăugat luni pe o listă neagră de control al exporturilor 20 de entități japoneze care 'au participat la întărirea capacităților militare ale Japoniei', a comunicat ministerul comerțului de la Beijing, conform AFP și Reuters. Restricțiile au rolul de a menține securitatea și interesele naționale și de a 'respecta obli
Zelenski propune înființarea unui Panteon național pentru eroii Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a trimis la parlament un proiect de lege pentru a înființa un Panteon național care să onoreze eroii țării, informează luni dpa. 'Astăzi, am depus la parlament o lege privind Panteonul Național Ucrainean', a declarat Zelenski duminică într-un discurs cu ocazia Zilei Constituției.
Numărul atacurilor cibernetice iraniene contra Israelului a explodat în 2026
Numărul atacurilor cibernetice iraniene împotriva Israelului a explodat după lansarea ofensivei americano-israeliene contra Iranului în acest an, a anunțat luni șeful Directoratului cibernetic național israelian, Yossi Karadi, citat de dpa. Într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt, Yossi Karadi a menționat că î
SUA250/America s-a născut din proteste, dar ce s-a schimbat 250 de ani mai târziu? (presă)
Părinții Fondatori au numit protestele 'petiții pentru repararea nedreptăților', Martin Luther King Jr. le-a spus 'nesupunere civilă', iar protejatul său, congresmanul John Lewis, le-a descris drept 'o agitație bună', dar, indiferent de termenii folosiți, istoricii sunt în mare parte de acord: Statele Unite s-au născut din proteste acum
Argentina: Milei numește un nou șef al cabinetului de miniștri după demisia celui precedent
Președintele argentinian Javier Milei l-a numit duminică pe Diego Santilli în funcția de șef al cabinetului de miniștri, înlocuindu-l pe Manuel Adorni care a demisionat după ce a recunoscut că a mințit în declarația sa de avere, notează AFP. 'Aici, alături de noul șef al cabinetului de miniștri, Diego Santilli, și de secr
Iranul și Statele Unite sunt de acord să își suspende atacurile și să se întâlnească marți în Qatar (presă americană)
Iranul și Statele Unite au acceptat să înceteze atacurile reciproce 'pentru moment' și au planificat să se întâlnească marți în Qatar pentru a-și rezolva diferendele privind Strâmtoarea Ormuz, a declarat duminică Axios, citând oficiali americani, scrie AFP. În ciuda protocolului de acord semnat
Putin spune că așteaptă sosirea negociatorilor americani odată ce Washingtonul va fi mai puțin ocupat cu Iranul
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat duminică seară că 'așteaptă' sosirea negociatorilor americani pentru a relua discuțiile despre Ucraina, odată ce Washingtonul va fi mai puțin ocupat cu Iranul, relatează AFP. 'Așteptăm, odată ce toate evenimentele se vor fi încheiat și faza fierbinte a dosarului iranian se va fi termi
Recunoașterea genocidului armean: Turcia denunță o 'decizie politică' a Israelului pentru a acoperi 'crimele din Gaza'
Turcia a condamnat duminică recunoașterea de către Israel a genocidului armean din 1915, calificând-o drept o 'decizie politică' menită să acopere 'crimele' comise de armata israeliană împotriva populației palestiniene din Gaza, notează AFP. 'Guvernul israelian, care a persecutat sistematic poporul palestinian s
Irak: 47 de oficiali, între care mai mulți parlamentari, arestați în cadrul unei operațiuni anticorupție
Autoritățile irakiene au arestat duminică 47 de oficiali, între care mai mulți parlamentari, în cadrul unei operațiuni anticorupție impulsionate de noul premier Ali al-Zaidi înaintea vizitei sale la Washington, a anunțat agenția de presă INA, relatează AFP. INA a citat oficiali de rang înalt care au declarat că printre
Polonia avertizează asupra riscului de incursiuni rusești pe flancul estic al NATO
Conducerea Poloniei vede un risc tot mai mare de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, a declarat colonelul Pawel Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, relatează duminică dpa. 'Observăm evoluții în Ucraina și că războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment. Acesta este un motiv de &icir
VIDEO Putin promite să asigure securitatea Rusiei în fața intensificării atacurilor ucrainene
Președintele rus Vladimir Putin s-a angajat duminică să 'asigure' securitatea țării și să facă față 'provocărilor', în momentul în care Kievul își continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice rusești pentru a slăbi efortul de război al Moscovei, relatează AFP. 'Vedem problemele. Le recu
Guvernul israelian a recunoscut oficial genocidul armean, negat de Turcia
Guvernul israelian a aprobat duminică în unanimitate recunoașterea genocidului armean, negat de Turcia, a anunțat Ministerul israelian de Externe într-un comunicat, relatează AFP și dpa. 'Decizie istorică: guvernul israelian a aprobat în unanimitate propunerea ministrului (de externe) Gideon Saar de recunoaștere a genocidului armean',
Arabia Saudită: 14 morți în urma prăbușirii unui elicopter aparținând gigantului petrolier Aramco
Paisprezece cetățeni saudiți și-au pierdut viața duminică în urma prăbușirii unui elicopter aparținând gigantului petrolier Saudi Aramco în Ras Tanura, estul Arabiei Saudite, a informat agenția oficială de presă saudită SPA, relatează AFP și Reuters. 'O sursă oficială din cadrul Ministerului Energiei a anunțat că duminica, 28 iunie 2026,
Șeful diplomației iraniene spune că doar Teheranul va face posibilă reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a susținut duminică, la Bagdad, că țara sa este singura responsabilă pentru ca traficul în strâmtoarea Ormuz să revină la nivelurile anterioare războiului început la sfârșitul lunii februarie și a avertizat că orice altă intervenție 'va întârzia redeschiderea' sa, transmite EFE.
