RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Un mort și patru răniți după ce o barcă de pescuit turcească a fost atacată în Marea Neagră
O persoană a murit și alte patru au fost rănite după ce o navă de pescuit turcească a fost atacată vineri în Marea Neagră, în apropierea peninsulei Crimeea, a anunțat Garda de Coastă turcă, relatează AFP.
Zelenski afirmă că răspunsul lui Putin de a respinge o întâlnire arată că liderul de la Kremlin 'alege încă războiul'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că respingerea de către omologul său rus Vladimir Putin a propunerii sale de a organiza o întâlnire pentru a pune capăt conflictului de peste patru ani din Ucraina demonstrează că liderul de la Kremlin 'alege încă războiul', relatează AFP și Reuters. 'Din păcate, partea r
Vicepreședintele american JD Vance condamnă uciderea 'inacceptabilă' a unui student alb în Regatul Unit
Vicepreședintele american JD Vance a condamnat vineri 'uciderea tragică și inacceptabilă' a unui student alb, încătușat de poliție în timp ce agoniza, după ce a fost acuzat pe nedrept de injurii rasiste de către ucigașul său, un tânăr sikh, relatează AFP. Henry Nowak, în vârstă de 18 ani, 'ar trebui să fie încă &
Premierul britanic Keir Starmer avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în 2030
Rusia ar putea ataca NATO 'până în 2030', a avertizat vineri premierul britanic Keir Starmer, dând asigurări în legătură cu determinarea Regatului Unit de a-și dezvolta capacitățile militare pentru a fi pregătită pentru o astfel de situație, relatează AFP. 'Conform evaluării serviciilor noastre de informații, precum și a alt
Bulgaria a intensificat supravegherea maritimă a litoralului său după explozia dronei ucrainene în portul Constanța
Forțele Navale bulgare au luat măsuri de consolidare a supravegherii coastei bulgare a Mării Negre, în urma exploziei de vineri a unei drone maritime ucrainene în portul Constanța, a anunțat Ministerul Apărării de la Sofia, transmite agenția EFE. În acest scop sunt folosite radare de coastă, patrule navale și elicoptere militare deja desfășur
Putin spune că nu are niciun motiv să accepte o întâlnire cu Zelenski
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri că nu vede în acest moment niciun motiv pentru a se întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski atât timp cât un acord de pace nu este schițat, după ce acesta din urmă i-a adresat în ziua precedentă o scrisoare deschisă în care-i cere o întâlnire față în față
UE: Cancelarul Friedrich Merz avertizează Serbia că 'trebuie să decidă unde își vede viitorul'
Serbia 'trebuie să decidă unde își vede viitorul', a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, cerând Belgradului să înceteze să oscileze între Rusia, China și Europa, relatează AFP. 'Serbia are calea deschisă către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Serbia trebuie să decidă și unde se află. O politică de ezitare &
Macron, Starmer și Merz se întâlnesc cu Zelenski duminică, la Londra, anunță președinția franceză
Președintele francez Emmanuel Macron se va deplasa la Londra duminică, 7 iunie, pentru discuții cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat vineri Palatul Elysee, într-un comunicat, potrivit Reuters și AFP. Macron, Starmer și Merz vor discuta mai întâi &icir
Premierul Nawaf Salam cere Iranului să înceteze să folosească Libanul ca 'mijloc de presiune' în negocieri
Premierul libanez Nawaf Salam a cerut vineri Iranului să înceteze să folosească țara sa ca 'mijloc de presiune' în negocierile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP. 'Dacă pot să-i spun Iranului un lucru, este acesta: aveți milă de sudul nostru, încetați să-l tratați (...) ca mijloc d
'Responsabilitatea finală' pentru explozia dronei ucrainene la Constanța revine Rusiei, afirmă șefa diplomației UE
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat vineri că 'responsabilitatea finală' pentru explozia unei drone maritime ucrainene în portul Constanța revine 'direct Rusiei', deși Ucraina a recunoscut că drona îi aparține, relatează agenția EFE. 'Explozia unei drone în portul Constanța demonstrează că războiul Rusiei se
Regatul Unit se confruntă cu 'cea mai periculoasă perioadă' din ultimele decenii, afirmă șeful armatei britanice
Șeful Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, a declarat vineri pentru postul de radio BBC că în prezent este 'cea mai periculoasă perioadă' din ultimele decenii pentru Regatul Unit și că țara trebuie să se pregătească pentru potențiale 'conflicte mai lungi', relatează dpa și Reuters. Knighton a subliniat că riscurile și am
BTA/ Premierul Bulgariei respinge orice compromis privind criteriul meritului în extinderea UE
Prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că nu trebuie făcut niciun compromis în privința principiului conform căruia integrarea unor noi țări în Uniunea Europeană trebuie să se bazeze pe merit. 'O opțiune ar fi să facem compromisuri în ceea ce privește criteriile fundamentale de aderare, însă acest lucru ar însemna u
#Ucraina: Bruxelles-ul salută scrisoarea lui Zelenski către Putin, în care comentatori ruși văd doar un truc de PR
Comisia Europeană a salutat vineri inițiativa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-i adresa omologului său rus Vladimir Putin o scrisoare deschisă ce cuprinde un apel de a negocia ei doi în mod direct încheierea războiului pornit de Rusia în februarie 2022, scrisoare în care naționaliști și bloggeri militari ruși văd doar un truc de PR (rel
Un mesaj al lui Macron către Ursula, șters de Comisie: Ombudsmanul UE sesizează un nou caz de lipsă de transparență a Bruxelles-ului
Ombudsmanul Uniunii Europene, Teresa Anjinho, a acuzat vineri Comisia Europeană de 'administrare defectuoasă', după ce unui jurnalist i-a fost refuzat accesul la un mesaj referitor la acordul UE-Mercosur trimis de președintele francez Emmanuel Macron președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, mesaj despre care executivul comunitar susține că a fost șters, relatează
SUA: Senatul aprobă un buget de aproape 70 de miliarde de dolari pentru poliția imigrației
Senatul SUA a aprobat vineri un proiect de lege care prevede un buget de aproape 70 de miliarde de dolari pentru combaterea imigrației, după mai multe luni de controverse legate de practicile poliției imigrației (ICE) și ale poliției frontierelor și vămilor (CBP), relatează AFP. Democrații au cerut reforme semnificative la ICE și CBP după moar
