RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
#Ucraina susține a lovit nave rusești în Marea Caspică
Forțele ucrainene au lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și nave folosite pentru transporturi militare către Iran, a declarat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. 'Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care
#Ucraina: Șase morți și 10 răniți în atacuri rusești noaptea trecută și sâmbătă dimineața (Zelenski)
Cel puțin șase civili au fost uciși, iar alți zece au fost răniți în cursul nopții trecute și sâmbătă dimineața în atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski într-o postare pe contul său de Telegram, indicând că trei dintre victime sunt din Sloviansk (estul țării), ca urmare a unui bombardament rusesc asupra un
Panamezi, recrutați să participe la războiul între Rusia și #Ucraina, potrivit autorităților
Cel puțin 15 panamezi au fost recrutați pentru a participa la războiul între Rusia și Ucraina, unul dintre ei fiind ucis, au anunțat vineri autoritățile panameze, avertizând populația împotriva acestui 'risc mortal', relatează AFP. Ministerul de Externe panamez a indicat că anchetează prezența cetățenilor din Panama în acest con
Un ministru austriac se opune 'aderării accelerate la UE' a Ucrainei
Austria s-a pronunțat împotriva aderării rapide a Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul pentru afaceri europene al țării, Claudia Bauer, criticându-l pe președintele Volodimir Zelenski care insistă pentru aceasta, informează dpa. 'Impresia mea este că președintele ucrainean, în ultimele luni, a atras atenția frecvent asupra sa dorind s
#Ucraina: 127 de drone și o rachetă, doborâte în urma atacului rusesc din noaptea trecută
Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 127 de drone și o rachetă în cursul unui atac al Rusiei în noaptea de vineri spre sâmbătă în cadrul căruia armata rusă a utilizat 159 de sisteme fără pilot, au informat Forțele aeriene ucrainene, citate de EFE. 'Inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate din aer deasupra
#Ucraina lovește regiuni rusești până în Ural; doi morți în localități de frontieră, potrivit Moscovei
Ucraina a lansat sâmbătă peste 300 de drone asupra Rusiei, ucigând cel puțin două persoane într-o regiune frontalieră și atingând ținte până la Ekaterinburg, în Ural, informează AFP, citând autorități ruse. În ultimele luni, Kievul și-a intensificat loviturile de represalii, atingând teritoriul rus în
Antonio Guterres, într-o vizită în Siria, prima a unui secretar general al ONU după 2009
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sosit sâmbătă în Siria, pentru a-și exprima sprijinul tranziției politice a țării, devastată de peste 13 ani de război, relatează AFP, citând agenția de presă oficială siriană Sana. Această vizită este prima a unui secretar general al ONU în Siria după cea a lui Ban Ki-moon în 2009. E
Drapelul american, incendiat de manifestanți venezueleni pro-Maduro (AFP)
Circa 100 de simpatizanți ai fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro au incendiat vineri un drapel american și unul israelian în piața Simon Bolivar din centrul capitalei venezuelene Caracas, lansând sloganuri ostile SUA care l-au capturat pe fostul președinte și sunt omniprezente de atunci în Venezuela, a constat un fotoreporter al AFP.
NATO: Arestarea unei stagiare suspectate de spionaj
O cetățeană canadiană de origine chineză, stagiară la NATO, a fost arestată joi de poliția judiciară federală belgiană pentru suspiciuni de 'spionaj în beneficiul unei țări terțe', a anunțat sâmbătă parchetul federal belgian, citat de AFP. Stagiara lucra la cartierul general strategic al Puterilor Aliate în Europa ale NATO (SHAPE), la
Donald Trump îi critică pe jurnaliști la revenirea sa la gala presei
Președintele american Donald Trump și-a înmulțit atacurile frontale vineri seara cu ocazia revenirii sale la gala presei din Washington, reorganizată sub securitate consolidată după trei luni de la o tentativă de asasinat care provocase evacuarea sa în circumstanțe haotice, relatează AFP. În stilul său obișnuit, Donald Trump a ținut discursul
Armata americană a tras asupra unui petrolier care încerca să evite blocada sa asupra porturilor iraniene
Armata americană a anunțat vineri că a neutralizat un petrolier care încerca să forțeze blocada impusă de SUA porturilor iraniene, trăgând asupra sălii motoarelor acestuia și a afirmat că nava nu se mai îndreaptă spre Iran, relatează AFP. 'Am neutralizat petrolierul după ce echipajul său a încercat să forțeze blocada de cel puțin pa
Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internațională a fost demis de statele membre (surse diplomatice)
Adunarea statelor membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) l-a demis vineri pe procurorul acestei instanțe, Karim Khan, afirmă surse diplomatice ale agențiilor AFP și Reuters. Conform acestora, decizia a fost aprobată de 82 din cele 125 de țări reprezentate; Franța, Norvegia și Olanda anunțaseră public că susțin demiterea. Khan, în
Canada inaugurează podul Gordie Howe între Ontario și Detroit fără participarea SUA
Canada a marcat vineri deschiderea podului Gordie Howe între orașele Windsor din statul canadian Ontario și Detroit din statul american Michigan fără participarea la ceremonie a vreunui oficial din SUA, după o dispută privind împărțirea taxei de trecere și în contextul noilor amenințări ale președintelui american Donald Trump cu taxe vamale de 50%,
Președintele Trump anunță o anchetă împotriva UE, care a amendat ''ilegal'' Google
Președintele american Donald Trump a condamnat vineri Uniunea Europeană pentru amenda de 890 de milioane de euro aplicată corporației Google, parte a conglomeratului Alphabet, și a anunțat că Statele Unite vor declanșa o anchetă ca retorsiune, transmite Reuters.
Gruparea yemenită Houthi susține că nu blochează Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, ci doar navele saudite
Gruparea yemenită Houthi a afirmat vineri că blocada sa maritimă împotriva Arabiei Saudite nu urmărește să închidă complet Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, informează AFP. ''Nu e nicio închidere a (strâmtorii) Bab-el-Mandeb, așa cum sugerează unii'', iar rebelii aplică doar ''o blocadă care nu af
