RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA: Secretarul de stat Marco Rubio dezminte că ar vrea să părăsească administrația Trump în vederea prezidențialelor din 2028
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a negat într-un interviu acordat joi publicației The New York Times informațiile potrivit cărora ar lua în considerare părăsirea administrației președintelui Donald Trump, în urma înfrângerii republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului, relatează AFP. A fost
Trump prezice un acord cu Rusia privind #Ucraina și chiar 'întreaga Europă'
Președintele american Donald Trump a prezis joi, în termeni misterioși, după cum remarcă AFP, un viitor 'mare acord' cu Rusia privind Ucraina și a adăugat că acordul respectiv 'ar putea să înglobeze întreaga Europă'. În cadrul unor declarații făcute presei, președintele american a indicat că s-a în
Mișcarea Vestelor Galbene revine în protestele din Franța
Mișcarea Vestelor Galbene, apărută în 2018, revine în protestele la scară națională din Franța, transmite vineri dpa. În manifestațiile declanșate în urmă cu câteva săptămâni de liceeni s-au implicat deja sindicatele franceze; Vestele Galbene, care nu au o conducere oficială structurată clar, au chemat viner
SUA/Guvernatorul democrat al Californiei a decis comutarea tuturor pedepselor capitale în închisoare pe viață
Guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a anunțat joi că a decis comutarea pedepsei capitale pentru 548 de condamnați în închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, în numele ''demnității umane'', transmit Reuters, AFP și dpa. ''Iau această decizie întrucât s
SUA: Un judecător federal blochează proiectul președintelui Trump de a construi un arc de triumf grandios
Un judecător federal american a blocat în noaptea de joi spre vineri proiectul de construire la Washington a unui gigantic arc de triumf dorit de președintele Donald Trump și care face obiectul mai multor contestații, la scurt timp după ce o comisie de urbanism dăduse undă verde, transmite vineri AFP. Prin dimensiunile sale impunătoare,
Kaja Kallas e de acord cu Giorgia Meloni: UE trebuie să vorbească pe o singură voce despre negocierile privind #Ucraina
Șefa diplomației UE Kaja Kallas a declarat joi că este de acord cu premierul italian Giorgia Meloni că UE nu trebuie să vorbească pe voci diferite în ceea ce privește negocierile de pace din Ucraina, relatează Reuters. 'Ar trebui să rămânem uniți în a spune clar că aceste lucruri pe care Rusia le vrea necesită și o decizi
Serbia: Șeful serviciilor secrete, apropiat de Vucic, va fi interogat
Parchetul sârb a ordonat joi ca șeful serviciilor secrete ale țării, apropiat de puterea naționalistă la final de mandat, să fie interogat privind acuzațiile de ingerință în alegerile legislative care s-au soldat în octombrie cu victoria mișcării studențești, relatează AFP. Vladimir Orlic, șeful Agenției de securitate și de i
Amenințări false cu bombă: Un mesaj trimis aeroporturilor din Sofia și Roma e semnat de 'combatanții Statului Masculin'
Amenințările cu bombă trimise joi aeroporturilor din Sofia și Roma au fost semnate de 'combatanții Statului Masculin', potrivit textului consultat de AFP, al cărui conținut a fost conformat de aeroportul din capitala Italiei, relatează AFP. În Rusia există o mișcare de extremă dreapta numită 'Statul Masculin', dar AFP nu
Zelenski cere ajutorul Spaniei și țărilor din America Latină pentru 'reconstrucția sistemului energetic' al Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți, la Madrid, ajutorul Spaniei și al țărilor din America Latină pentru a 'reconstrui și repara sistemul energetic' al țării sale, grav afectat de atacurile rusești, relatează AFP. 'Avem nevoie de cât mai multă cooperare internațională pentru a continua reconstrucția și repararea sistemului
NATO a lansat o platformă de tip 'e-commerce' pentru achiziția de capacități antidronă dee către statele membre
NATO a anunțat joi lansarea unei platforme comune destinate să le permită cele 32 de state membre să se doteze mai rapid și mai eficient cu capacități antidrone, în urma creșterii numărului de incidente cu drone în Europa, transmite AFP. 'Ideea este de a propune un fel de experiență de tip 'e-commerce' pentru achiziționarea, printr-un s
#Ucraina: Italia anunță că va trimite Kievului un nou pachet de ajutor militar, primul din acest an
Italia finalizează un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, primul din acest an, a declarat ministrul apărării Guido Crosetto, care a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Kievului, în pofida tensiunilor tot mai mari din coaliția de guvernare cu privire la prelungirea livrărilor de armament, relatează Reuters. Pachetul, cea de-a 13-a tranș
SUA: Melania Trump face apel la un armistițiu durabil în #Ucraina
Prima doamnă a SUA Melania Trump a lansat joi un apel la un armistițiu 'durabil' în Ucraina, cu prilejul unei conferințe susținute la Casa Albă în prezența unor reprezentanți ruși și ucraineni, relatează AFP și Reuters. 'Trebuie acum să folosim curajul pe care l-am arătat la Oleșki pentru a găsi un teren de înțelegere printr-o pre
Israel: Eisenkot, susținut de partidele arabe, bine plasat pentru a primi formarea noului guvern
Principala listă arabă a anunțat joi că îl susține pe politicianul de centru Gadi Eisenkot pentru a încerca să formeze un nou guvern în Israel, plasându-l în poziție de forță față de premierul Benjamin Neyanyahu, privat de un aliat ultraortodox cheie, transmite AFP. În urma alegerilor legislative de la 27 octombrie din care
Cinci petroliere au luat foc în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Iranului
Forțele armate iraniene au afirmat au anunțat joi că cinci petroliere și un remorcher au luat foc în regiunea strategică a Strâmtorii Ormuz, aflată în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, relatează AFP. Iranul revendică controlul asupra acestei căi maritime, pe unde tranzita o cincime din hidrocarburile mondiale înainte de
Franța nu intenționează să recunoască autoritățile talibane, deși a reluat dialogul pentru expulzarea afganilor
Franța nu are 'nicio intenție' de a recunoaște autoritățile talibane, deși a reluat dialogul tehnic în vederea expulzării afganilor aflați în situație ilegală în țară și care sunt considerați o amenințare la adresa securității naționale, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, relatează AFP.
