RETROSPECTIVĂ 2025/ Fâșia Gaza a început anul 2025 cu un armistițiu încălcat și îl încheie cu 71.000 de morți și o încetare a focului incertă
Fâșia Gaza a intrat în 2025 cu speranța armistițiului început la sfârșitul lunii ianuarie, când numărul morților în urma ofensivei israeliene depășise atunci 47.000, și încheie anul cu o altă încetare a focului imprevizibilă și cu aproximativ 71.000 de morți după Israelul a rupt primul armistițiu și a reluat atacurile, foametea s-a agravat, iar acuzațiile de ''genocid'' au prins putere, scrie agenția EFE.
Primul acord de armistițiu între Israel și gruparea Hamas a intrat în vigoare pe 19 ianuarie și a fost structurat în mai multe etape, dar ambiguitatea înțelegerii care depindea de negocierile ulterioare a condus la ruperea armistițiului de către Israel în noaptea de 17-18 martie, când a reluat bombardamentele în enclava palestiniană.
Armistițiul din ianuarie până în martie
În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 2.000 de deținuți palestinieni, dar apoi negocierile s-au blocat.
Foto: (c) Ramadan Abed / REUTERS
Peste o jumătate de milion de palestinieni strămutați în centrul și sudul Fâșiei Gaza, conform datelor ONU, au putut să revină în nord după ce armata israeliană a deschis coridorul Netzarim, care desparte enclava în două părți, dar cei mai mulți și-au găsit casele în ruine, într-un teritoriu unde 81% dintre clădiri fuseseră distruse.
Nu a trecut mult timp până când ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului. În cele două luni cât acesta a fost în vigoare Israelul a ucis peste o sută de localnici în Fâșia Gaza, nu și-a onorat deplin angajamentul de a permite livrarea ajutoarelor umanitare, a bătut prizonieri palestinieni înainte de a-i elibera și a întârziat repetat eliberarea lor.
De partea lor, autoritățile israeliene au denunțat ceremoniile macabre organizate de milițiile palestiniene la eliberarea ostaticilor și au acuzat gruparea Hamas că și-a însușit ajutoare umanitare (acțiuni despre care ONU afirmă că nu există dovezi).
Foto: (c) Ali Mostafa / Xinhua
Sub acest pretext, pe 2 martie, după încheierea primei etape a acordului de armistițiu, Israelul a blocat complet accesul ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, unde timp de 11 săptămâni nu au mai putut intrat alimente, medicamente și nici combustibili.
Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care includea o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.
Foto: (c) MOHAMMED SABER / EPA
Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat operațiunile militare în Fâșia Gaza pe 18 martie.
Foamete și ''genocid'' în Fâșia Gaza
Blocada ajutorului umanitar a continuat până pe 19 mai, când Israelul a permis din nou accesul, dar foarte limitat.
Foto: (c) Mahmoud Issa / REUTERS
Pe 27 mai au început să funcționeze punctele de distribuire a alimentelor organizate de o fundație americană denumită Fundația Umanitară Gaza (GHF), puncte păzite în interior de americani înarmați și în exterior de soldați israelieni. Peste 2.100 de persoane au murit în aceste puncte de distribuție sau în timp ce încercau să ia cu asalt camioanele încărcate cu alimente, până când au fost închise pe 24 noiembrie.
În cele 11 săptămâni de blocadă israeliană aprovizionarea Fâșiei Gaza cu alimente a fost oprită complet, iar ulterior s-a desfășurat doar limitat, ceea ce a condus la o creștere exponențială a prețurilor (un kilogram de cartofi a ajuns să coste circa 100 de dolari) și la creșterea malnutriției.
Pe 22 august ONU a declarat oficial foamete în enclava palestiniană. Pe parcursul acelei luni 185 de oameni au murit de foame, din peste 450 de astfel de decese consemnate oficial pe parcursul războiului de autoritățile sanitare din Fâșia Gaza.
Tot în august a fost asasinat și unul dintre cei mai faimoși jurnaliști din enclava palestiniană, Anas al-Sharif. Israelul l-a acuzat că aparține Hamas și a lansat un atac de precizie în care au fost de asemenea uciși alți cinci reporteri. Cel puțin 53 de jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza în 2025, potrivit Comitetului Internațional pentru Protecția Jurnaliștilor.
Foto: (c) Hatem Khaled / REUTERS
În ciuda presiunii internaționale crescânde, cu tot mai multe țări care și-au anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian, Israelul a aprobat extinderea ofensivei sale la întreaga Fâșie Gaza, inclusiv în zonele pe care le evitase anterior din cauza posibilei prezențe a ostaticilor acolo.
Prin urmare, pe 16 septembrie armata israeliană a lansat ofensiva terestră asupra orașului Gaza, unde se adăposteau atunci aproximativ un milion de palestinieni. În aceeași zi, o comisie independentă a ONU a stabilit că Israelul a comis acte de genocid, acuzație formulată anterior și de organisme internaționale precum Amnesty International.
Un nou armistițiu și încă aproximativ 400 de morți
După o întâlnire în SUA între președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul de la Casa Albă a anunțat un plan în 20 de puncte pentru un acord de încetare a focului, semnat de Israel și Hamas pe 9 octombrie.
Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, când trupele israeliene s-au retras pe așa-numita ''linie galbenă'', o demarcație imaginară în spatele căreia se află teritoriul Fâșiei Gaza rămas sub controlul armatei israeliene, aproximativ jumătate din suprafața enclavei palestiniene.
Hamas a eliberat pe 13 octombrie ultimii 20 de ostatici israelieni în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni. Gruparea palestiniană a predat apoi Israelului și corpurile tuturor celor 28 de ostatici decedați, cu excepția celui al sergentul de poliție Ran Gvili, ucis pe 7 octombrie 2023.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Evoluția armistițiului depinde de predarea corpului acestuia din urmă și de retragerea armatei israeliene, care consideră acum ''linia galbenă'' drept o ''frontieră defensivă'', condiționând astfel suplimentar retragerea.
De partea sa, Hamas refuză să se dezarmeze, deși acordul care prevede acest lucru.
Foto: (c) Dawoud Abu Alkas / REUTERS
Aproximativ 400 de palestinieni din Fâșia Gaza, considerați de Israel drept ''amenințări imediate'', au fost uciși în atacuri ale trupelor israeliene pentru pătrunderea dincolo de ''linia galbenă''. În plus, Israelul a lansat patru valuri de atacuri asupra enclavei ca răspuns la presupusele încălcări ale armistițiului de către Hamas, iar pe 13 decembrie un oficial de rang înalt al Hamas a fost ucis într-un atac țintit efectuat de Israel în orașul Gaza.
''Ne apropiem de finalul primei faze'' a acordului, a declarat Netanyahu pe 14 decembrie. El se va întâlni pe 29 decembrie cu Trump în SUA pentru a discuta despre a doua etapă a acordului, iar în acest timp cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene, dintre care 90% sunt strămutați, depind de ceea ce le va aduce anul viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Războiul din Iran i-a costat pe consumatorii de energie din UE peste 100 de miliarde de euro (comisar european)
Creșterea prețurilor la energie din cauza războiului din Iran i-a costat până acum pe consumatorii din Uniunea Europeană peste 100 de miliarde de euro, a declarat marți comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, citat de dpa. 'Aceasta, desigur, ne arată cât de rău este pentru noi să fim dependenți, cât de nesustenabil es
Spania: Guvernul spaniol anunță suspendarea evacuărilor până în 2030, în plină contestare socială
Guvernul spaniol a anunțat marți suspendarea evacuărilor din locuințe până în 2030 și reînnoirea automată a contractelor de închiriere, într-o încercare de a limita criza locuințelor cu care se confruntă Spania, în plină contestare socială, relatează AFP. Aceste două măsuri, anunțate pe X de ministrul
Premierii țărilor frugale cer, într-o scrisoare, reducerea bugetului UE cu 'câteva sute de miliarde de euro'.
Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu prim-miniștrii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor da undă verde unui nou buget al UE dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu 'câteva sute de miliarde de euro', informează EFE. Avertismentul este transmis printr-o scrisoare trimis
CEJ a respins cererea Poloniei de suspendare a punerii în aplicare a acordului Mercosur
Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a respins marți cererea Poloniei vizând suspendarea punerii în aplicare a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay), informează Reuters. Polonia a sesizat CEJ, cea mai înaltă jurisdicție a Uniunii Europene, cu privi
Mai mult de jumătate din populația Chinei folosește Inteligența Artificială (IA) generativă
China a depășit în primul semestru al anului 2026 cifra de 700 de milioane de utilizatori de Inteligență Artificială (IA) generativă (IA), adică mai mult de jumătate din populația țării, relevă un raport publicat marți de Centrul de informare pentru rețelele de internet din China, citat de agenția EFE. Conform raportului, funcția cea mai
NATO dă asigurări că atacurile hibride ale Rusiei nu vor slăbi sprijinul său pentru #Ucraina
Atacurile hibride ale Rusiei împotriva țărilor NATO nu vor slabi sprijinul Alianței pentru Ucraina, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, după ce Estonia a acuzat serviciile de informații rusești de un 'act de sabotaj' produs în august, relatează AFP și Reuters. 'Rusia își continuă campania periculoasă de acțiun
Activitatea bună a UE în domeniul migrației a fost umbrită de evenimentele de la Ceuta, afirmă comisarul european pentru migrație
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat că imaginile cu afluxul masiv de migranți în enclava spaniolă Ceuta, de la sfârșitul lunii iulie, au umbrit statisticile altfel pozitive ale UE privind migrația, relatează Reuters. 'Aș spune că imaginile au umbrit uneori chiar și cele mai bune statistici', a declarat el în
#Ucraina: Ministrul apărării își anulează o vizită la Berlin din cauza intensificării atacurilor rusești
Noul ministru ucrainean al apărării a anulat o deplasare prevăzută marți, la Berlin, din cauza 'intensificării atacurilor rusești', a declarat o sursă din cadrul ministerului său, relatează AFP. Evghenii Hmara urma să se întâlnească cu omologul său german Boris Pistorius într-un context în care Ucraina încearcă să obțină d
Republica Moldova/ Parlamentari din opoziție au demarat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu
Un grup de parlamentari ai opoziției din Republica, în frunte cu fostul premier Ion Chicu, a inițiat, marți, procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Aceștia o acuză pe Sandu de uzurparea puterii de stat prin subminarea statului de drept, a democrației și a principiului separării puterilor în stat, a suveranității, independențe
Cisiordania: Peste 100 de coloniști israelieni implicați în 'revolte violente', condamnate de Netanyahu
Peste 100 de coloniști israelieni radicali au provocat tulburări în Cisiordania, condamnate de premierul israelian Benjamin Netanyahu marți, transmite dpa. Armata israeliană a declarat că soldați și polițiști au participat la o operațiune împotriva coloniștilor violenți în apropierea localității Jalud, la sud de Nablus, unde aceștia înc
#Ucraina: Rusia a lovit două nave străine, confirmă Zelenski
Rusia a lovit în atacul cu drone și rachete efectuat în noaptea de luni spre marți asupra Ucrainei două nave sub pavilion străin pe coasta Mării Negre a regiunii Odesa, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. Zelenski a mai afirmat că Rusia a lovit de asemenea în acest atac infrastructur
Ungaria: Fostul ministru al Culturii din timpul lui Orban, reținut în urma unor acuzații de deturnare de fonduri
Un ex-ministru din cabinetul fostului premier Viktor Orban a fost reținut, au anunțat marți procurorii, el fiind acuzat de deturnare de fonduri din cadrul Fondului Cultural Național (NKA), organism aflat în subordinea Ministerului Culturii, relatează Reuters. Fostul ministru al Culturii și actualul deputat Balazs Hanko a fost reținut luni seara la sediul
Percheziții în 19 țări europene în legătură cu o presupusă fraudă de 300 milioane de euro cu telefoane mobile, anunță EPPO
Forțe de poliție, agenți vamali și inspectori fiscali din 19 state europene au întreprins peste 160 de percheziții în legătură cu o presupusă fraudă cu telefoane mobile vândute online, din care au rezultat pagube de aproximativ 300 de milioane de euro (340 de milioane de dolari), potrivit procurorilor Parchetului European (EPPO), transmite dpa.
Nvidia lansează o platformă pentru a împiedica agenți IA să scape de sub controlul uman
Compania multinațională americană de tehnologie Nvidia a dezvăluit luni o nouă platformă deschisă de securitate cibernetică, concepută pentru a monitoriza agenții autonomi de inteligență artificială (IA) și pentru a-i împiedica să opereze în afara controlului dezvoltatorilor lor, informează EFE. Inițiativa vine după mai multe incidente din această
Anthropic avertizează că inteligența artificială ar putea provoca 'riscuri existențiale pentru umanitate'
Anthropic, creatorul modelului de inteligență artificială Claude, a avertizat potențialii investitori în documentele sale de listare la bursă (IPO) că tehnologia sa ar putea prezenta 'riscuri existențiale pentru umanitate', a relatat marți Financial Times, citat de EFE. Compania americană dedică o parte semnificativă a documentelor riscurilor aso
