Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege ce transpune directiva Uniunii Europene privind combaterea acțiunilor abuzive în justiție împotriva mobilizării publice (așa-numita directivă anti-SLAPP), relatează DPA.

Noua lege va trata procesele judiciare ce au intenția clară de a intimida sau de a reduce la tăcere persoanele care aduc în atenție chestiuni de interes public, precum corupția sau poluarea mediului.

''Procesele judiciare intentate în scop de intimidare au devenit o problemă reală în unele țări europene în ultimii ani'', a declarat ministrul german al justiției Stefanie Hubig.

Noile reguli urmează să se aplice doar cazurilor în care este prezent un element internațional.

Potrivit proiectului de lege german, măsurile nu sunt aplicabile disputelor juridice dacă cele două părți locuiesc în Germania și unde ''toate circumstanțele legate de caz sunt localizate în Germania''.

În luna martie a anului trecut, Consiliul Uniunii Europene a adoptat directiva europeană anti-SLAPP, prin care prin care jurnaliștii, organizațiile media, apărătorii drepturilor omului, activiștii, cercetătorii și artiștii vor fi protejați în UE de acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice.

Persoanele vizate de acțiuni abuzive în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), în general jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului, beneficiază de o serie de măsuri și salvgardări procedurale. Directiva, ce trebuie să fie transpusă de statele membre în legislația națională până în aprilie 2026, prevede garanții pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamații vădit nefondate, într-un stadiu cât mai devreme posibil.

Dacă procedurile sunt considerate abuzive, instanța poate decide că reclamantul trebuie să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a victimei SLAPP. Pentru a se asigura că victima va fi compensată, instanța poate dispune, de asemenea, plata unor penalități de către reclamant.

Conform directivei, un caz SLAPP va fi considerat că are implicații transfrontaliere cu excepția cazului în care ambele părți au domiciliul în același stat membru cu instanța ce judecă cazul și toate celelalte elemente legate de situația respectivă sunt localizate în acel stat membru.

Propunerea de directivă făcută inițial de Comisia Europeană dădea o interpretare largă dimensiunii transfrontaliere a cazurilor SLAPP, estimând că directiva s-ar putea aplica chiar și atunci când cele două părți se află în același stat membru, dar litigiul relevă interesul general și privește de asemenea alte țări. Însă statele membre, care în iunie 2023 s-au pronunțat asupra proiectului directivei anti-SLAPP, au restrâns aria sa de aplicare prin suprimarea trecerii textului referitor la definirea caracterului ale unui caz, estimând că această apreciere ar trebui să le revină jurisdicțiilor naționale.

Dacă o persoană ce trăiește în Uniunea Europeană face obiectul unui caz SLAPP într-o țară terță, statele membre UE trebuie să refuze recunoașterea și punerea în aplicare a hotărârii din acea țară terță dacă este considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru respectiv.

Țările membre UE trebuie să pună în aplicare reguli care le vor permite asociațiilor, organizațiilor și sindicatelor să susțină inculpatul sau să furnizeze informații în timpul procedurilor judiciare. Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un loc unic, informații cu privire la măsurile procedurale și remediile disponibile pentru SLAPP. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)