SUA au stabilit 2027 ca termen limită pentru ca Europa să preia controlul propriei apărări în cadrul NATO (Reuters)
SUA doresc ca până în 2027 să transfere Europei responsabilitatea pentru majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO, de la informații la rachete, au declarat oficiali ai Pentagonului, un termen limită strâns considerat nerealist de unii responsabili europeni, relatează vineri Reuters.
Acest mesaj, despre care au relatat cinci surse familiarizate cu discuția, inclusiv un oficial american, a fost transmis la o întâlnire la Washington între reprezentanți ai Pentagonului care coordonează politica NATO și câteva delegații europene.
Transferul acestei poveri de la SUA către membrii europeni ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ar schimba dramatic modul în care SUA, membru fondator al alianței de apărare postbelice, colaborează cu cei mai importanți parteneri militari ai lor. În cadrul întâlnirii, oficialii Pentagonului au indicat că Washingtonul nu este mulțumit în continuare de progresele înregistrate de Europa în consolidarea capacităților sale de apărare de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.
Astfel, anul 2027 este văzut ca termen limită pentru ca Europa să-și dezvolte propriile capacități și structuri de apărare, reducându-și astfel dependența de Statele Unite.
Responsabili americani le-au spus omologilor lor că, dacă Europa nu respectă termenul limită stabilit pentru 2027, SUA ar putea înceta să mai participe la unele mecanisme de coordonare a apărării în cadrul NATO, au declarat sursele, sub rezerva anonimatului. Unii congresmeni americani conștientizează gravitatea mesajului transmis de Pentagon europenilor, arătându-se îngrijorați în această privință, a spus un oficial american.
Capacitățile convenționale de apărare includ active non-nucleare, de la trupe la armament, iar oficialii nu au explicat cum vor aprecia SUA progresul Europei în ceea ce privește preluarea majorității sarcinilor. De asemenea, nu este clar dacă termenul limită stabilit pentru anul 2027 reprezintă poziția administrației președintelui Donald Trump sau doar opiniile unor responsabili de la conducerea Pentagonului, având în vedere că există dezacorduri semnificative la Washington cu privire la rolul militar pe care SUA ar trebui să îl joace în Europa.
Mai mulți oficiali europeni au declarat că anul 2027 ca termen limită nu este un obiectiv realist, indiferent de modul în care Washingtonul va măsura progresul, întrucât Europa are nevoie de mai mult decât de bani și de voință politică pentru a înlocui anumite capabilități americane pe termen scurt. Printre alte provocări, aliații NATO menționează întârzierile în înzestrarea cu echipamente militare pe care încearcă să le achiziționeze, ținându-se cont de faptul că unele dintre cele mai valoroase arme și sisteme de apărare fabricate în SUA le sunt livrate cu mare întârziere.
Deși oficiali americani îndeamnă Europa să cumpere mai multe materiale fabricate în SUA, unele dintre cele mai apreciate arme și sisteme de apărare produse în Statele Unite avea nevoie de ani de zile pentru a fi livrate dacă ar fi comandate astăzi, notează Reuters.
SUA contribuie, de asemenea, cu capacități care nu pot fi pur și simplu achiziționate, cum ar fi sisteme unice de informații, supraveghere și recunoaștere, care s-au dovedit esențiale pentru efortul de război al Ucrainei.
La solicitarea de a comenta pe marginea acestui subiect, un responsabil NATO, exprimându-se în numele Alianței Nord-Atlantice, a declarat că aliații europeni au început să-și asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea continentului, dar nu a comentat termenul limită stabilit pentru 2027.
'Aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și în ceea ce privește transferul poverii apărării convenționale' de la SUA la Europa, a declarat oficialul citat.
Pentagonul și Casa Albă nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii din partea Reuters.
Națiunile europene au acceptat în general cererea președintelui american Donald Trump de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și au promis creșteri substanțiale ale cheltuielilor în domeniul apărării.
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a pregăti continentul pentru autoapărare până în 2030 și afirmă că trebuie să acopere lacunele în domeniul apărării antiaeriene, dronelor, capacităților de război cibernetic, munițiilor și din alte domenii. Oficiali și analiști au declarat că până și acest termen limită este foarte ambițios.
Administrația Trump a susținut în mod constant că aliații europeni trebuie să contribuie cu mai multe resurse la NATO, dar nu este întotdeauna clară poziția președintelui american în ceea ce privește Alianța Nord-Atlantică. În campania electorală din 2024, Trump a criticat frecvent aliații europeni și a spus chiar că îl va încuraja pe președintele rus Vladimir Putin să invadeze acele țări NATO care cheltuie prea puțin pentru apărare. Dar la summitul anual al liderilor NATO din iunie, Trump i-a lăudat pe europeni pentru că au acceptat planul american de majorare a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare al statelor membre la 5% din produsul intern brut (PIB).
În lunile care au urmat, Trump a oscilat între o linie mai dură față de Rusia - principalul oponent al blocului comunitar - și, mai recent, o disponibilitate de a negocia cu Moscova pe marginea conflictului din Ucraina. Oficialii europeni s-au plâns că au fost practic excluși de la aceste negocieri.
La o reuniune a miniștrilor de externe ai țărilor NATO din această săptămână, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, a declarat că este 'evident' că statele membre ale Alianței Nord-Atlantice trebuie să-și asume responsabilitatea pentru apărarea Europei. 'Administrațiile americane succesive au spus asta într-o formă sau alta aproape toată viața mea.. dar administrația noastră spune lucrurilor pe nume', remarcă Landau într-un pesaj postat pe platforma X. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ungaria restricționează permisele de ședere pentru imigranți
Ungaria a restricționat printr-o hotărâre de guvern emisă sâmbătă eliberarea permiselor de ședere pentru imigranții din afara Uniunii Europene, informează dpa. Premierul Peter Magyar și-a onorat astfel o promisiune din campania electorală, observă agenția citată. Nu vor mai fi eliberate permise de ședere conform unei
Programul nuclear iranian: Teheranul denunță o ''presiune politică'' din partea AIEA
Iranul a calificat sâmbătă drept un ''instrument de presiune politică'' un raport al Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) ce avertizează cu privire la lipsa accesului experților internaționali la obiectivele nucleare iraniene și cere Teheranului să ''coopereze într-o manieră constructivă'', transmit AFP și Reut
VIDEO Zelenski: Drone lansate de armata ucraineană au lovit un depozit petrolier din regiunea rusă Krasnodar
Drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din regiunea rusă Krasnodar și o bază militară situată în apropiere de metropola Sankt Petersburg, a anunțat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. ''Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale î
Trump afirmă că Iranului i-au mai rămas doar ''21-22%'' dintre rachetele sale
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranului ''i-au mai rămas doar 21-22%'' dintre rachetele sale, într-un interviu acordat postului de televiziune NBC, după peste trei luni de război în Orientul Mijlociu, transmit AFP și Reuters. ''Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca p
Liban: Mai mulţi militari, ucişi de o lovitură israeliană în sudul ţării
Mai mulți militari libanezi, printre care un ofițer, au fost uciși de o lovitură israeliană contra vehiculului în care se aflau, pe o șosea din sudul Libanului, a anunțat sâmbătă armata libaneză, potrivit Reuters și AFP. ''Mai mulți militari, printre care un ofițer'', au fost uciși ''într-un atac israe
#Ucraina prezintă scuze Greciei după găsirea unei drone navale în apropierea insulei Lefkada
Ucraina a prezentat vineri scuze Greciei după ce o dronă navală plină cu explozibil fusese găsită în luna mai în apropierea insulei Lefkada, din Marea Ionică, transmite dpa. În urmă cu câteva zile, Grecia a protestat în mod oficial față de Kiev în legătură cu acest incident. ''Partea u
SUA autorizează vânzarea către Kuweit a unor sisteme antidronă de două miliarde de dolari
Washingtonul a anunțat vineri seară vânzarea către Kuweit a unor sisteme de luptă antidronă în valoare de două miliarde de dolari, într-o perioadă când această țară din regiunea Golfului Persic este supusă unor atacuri aeriene, relatează agenția France Presse. Contractul vizează în special la livrarea a diferite m
Iranul a lansat șapte rachete asupra Kuweitului și Bahreinului, dintre care șase au fost interceptate
Iranul a lansat șapte rachete contra Kuweitului și Bahreinului, a anunțat sâmbătă armata americană, care a precizat că șase dintre aceste rachete au fost interceptate și că ultima și-a ratat ținta, transmit AFP și Reuters. ''Iranul a tras șapte rachete către Kuweit și Bahrein; potrivit primelor evaluări, șase au fost interceptate
Rusia: 86 de drone, interceptate în apropiere de Sankt Petersburg
Forțele ruse au interceptat 86 de drone în regiunea din jurul orașului Sankt Petersburg, unde are loc un important forum de investiții, a anunțat sâmbătă guvernatorul regional, citat de AFP. ''Optzeci și șase de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Operațiunile de luptă continuă'', a scris pe Te
VIDEO Un mort și patru răniți după ce o barcă de pescuit turcească a fost atacată în Marea Neagră
O persoană a murit și alte patru au fost rănite după ce o navă de pescuit turcească a fost atacată vineri în Marea Neagră, în apropierea peninsulei Crimeea, a anunțat Garda de Coastă turcă, relatează AFP.
Zelenski afirmă că răspunsul lui Putin de a respinge o întâlnire arată că liderul de la Kremlin 'alege încă războiul'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că respingerea de către omologul său rus Vladimir Putin a propunerii sale de a organiza o întâlnire pentru a pune capăt conflictului de peste patru ani din Ucraina demonstrează că liderul de la Kremlin 'alege încă războiul', relatează AFP și Reuters. 'Din păcate, partea r
Vicepreședintele american JD Vance condamnă uciderea 'inacceptabilă' a unui student alb în Regatul Unit
Vicepreședintele american JD Vance a condamnat vineri 'uciderea tragică și inacceptabilă' a unui student alb, încătușat de poliție în timp ce agoniza, după ce a fost acuzat pe nedrept de injurii rasiste de către ucigașul său, un tânăr sikh, relatează AFP. Henry Nowak, în vârstă de 18 ani, 'ar trebui să fie încă &
Premierul britanic Keir Starmer avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în 2030
Rusia ar putea ataca NATO 'până în 2030', a avertizat vineri premierul britanic Keir Starmer, dând asigurări în legătură cu determinarea Regatului Unit de a-și dezvolta capacitățile militare pentru a fi pregătită pentru o astfel de situație, relatează AFP. 'Conform evaluării serviciilor noastre de informații, precum și a alt
Bulgaria a intensificat supravegherea maritimă a litoralului său după explozia dronei ucrainene în portul Constanța
Forțele Navale bulgare au luat măsuri de consolidare a supravegherii coastei bulgare a Mării Negre, în urma exploziei de vineri a unei drone maritime ucrainene în portul Constanța, a anunțat Ministerul Apărării de la Sofia, transmite agenția EFE. În acest scop sunt folosite radare de coastă, patrule navale și elicoptere militare deja desfășur
Putin spune că nu are niciun motiv să accepte o întâlnire cu Zelenski
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri că nu vede în acest moment niciun motiv pentru a se întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski atât timp cât un acord de pace nu este schițat, după ce acesta din urmă i-a adresat în ziua precedentă o scrisoare deschisă în care-i cere o întâlnire față în față











