Negocierile ruso-americane asupra Ucrainei care se vor desfășura marți la Moscova între emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin riscă să pună toată presiunea asupra Kievului, a declarat luni șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a cerut din nou confiscarea activelor Rusiei înghețate în UE și folosirea lor pentru finanțarea Ucrainei, relatează AFP.

'Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părții mai slabe, întrucât capitularea Ucrainei este maniera cea mai facilă de a pune capăt acestui război', a spus Kaja Kallas, după o reuniune a miniștrilor europeni ai apărării desfășurată la Bruxelles.

'Dacă dorim ca acest război să înceteze, fără să se reia în câțiva ani, dacă dorim ca acest război să nu se extindă, atunci ar trebui să punem toată presiunea asupra agresorului, adică Rusia', a adăugat ea, în timp ce liderii europeni susținători ai Ucrainei sunt nemulțumiți că Washingtonul i-a dat la o parte de la negocieri.

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, va avea marți la Moscova noi negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, în urma negocierilor dintre SUA și Ucraina care au continuat luni în Florida asupra planului de pace propus de SUA.

După anunțarea acestui plan american în 28 de puncte, care include numeroase cereri ruse, Ucraina și susținătorii săi europeni au reușit totuși să obțină din partea SUA revizuirea documentului, dar rămân în continuare 'chestiuni dificile' de soluționat, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care ar fi urmat să negocieze el însuși cu Trump varianta finală a acestui plan, dar deplasarea sa în SUA nu a mai avut loc și nu a precizat motivul.

În locul lui Zelenski a plecat în SUA o echipă de negociere condusă de fostul ministru ucrainean al apărării Rustem Umerov, care poartă de duminică negocieri asupra planului de pace cu o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio și emisarul Steve Witkoff. Cele două părți au vorbit despre progrese, dar au admis că rămân de soluționat chestiuni dificile în elaborarea variantei finale a acestui plan care ar stabili condițiile de încheiere a războiului acceptate de Ucraina și de Occident, fără a menționa punctele de divergență, dar conform unor surse ar fi vorba în special despre chestiunile teritoriale și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

În acest timp, aliații europeni ai Ucrainei, care au formulat o contrapropunere la planul american în care au inclus cereri descrise deja de Rusia ca inacceptabile, precum trimiterea unor trupe străine în Ucraina și perspectiva aderării acesteia la NATO, susțin că este esențial ca Ucraina să se afle într-o poziție de forță și s-au angajat să o susțină financiar și militar oricât va fi nevoie dacă va continua războiul.

În acest scop, și în pofida negocierilor impulsionate de SUA pentru încheierea războiului, UE insistă în continuare asupra unui plan propriu de utilizare a activelor înghețate ale Rusiei pentru a finanța un așa-zis 'împrumut de reparații' de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Conceptul acestui împrumut, așa cum a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să-l ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti 'reparații de război', iar până atunci activele rusești din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE.

Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparații de război, inițiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor rusești. Prin urmare, Belgia, țara unde sunt depozitate majoritatea activelor rusești în UE și sunt gestionate acolo de compania Euroclear, se opune demersului, temându-se de repercusiunile unei asemenea acțiuni.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a abandonat deloc intenția și urmează să prezinte în zilele următoare statelor UE o propunere oficială privind utilizarea activelor rusești în folosul Ucrainei, propunere ce va fi discutată de liderii europeni la un summit la Bruxelles, pe 18 și 19 decembrie.

'De fapt, aceștia chiar sunt bani ucraineni. Dacă ne gândim la daunele pe care le-a provocat Rusia', folosirea activelor rusești este 'cea mai bună soluție', a susținut luni Kaja Kallas despre 'împrumutul de reparații' de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care aceasta ar urma să-l folosească inclusiv pentru a cumpăra arme și muniții necesare continuării războiului.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)