Parlamentul Republicii Moldova a votat joi pentru închiderea Centrului cultural rus din Chișinău într-o nouă tentativă de a reduce influența Moscovei în republică, la o zi după ce ambasadorul Federației Ruse fusese convocat la Ministerul de Externe moldovean în urma unor noi intruziuni ilegale de drone, ceea ce Chișinăul a considerat inacceptabil, potrivit Reuters și media de peste Prut.

Proiectul de denunțare a centrului cultural rus, votat în a doua și ultima lectură, a fost susținut de 57 deputați ai forului legislativ moldovean format din 101 de locuri. Partidul de guvernământ pro-european Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu deține majoritatea în parlamentul rezultat în urma alegerilor legislative din septembrie.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova a unor drone rusești în februarie 2025.

Guvernul a argumentat că Centrul Rus pentru Știință și Cultură de la Chișinău ar putea servi drept instrument pentru promovarea unor discursuri care reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova.

Ministrul culturii Cristian Jardan a declarat că executivul nu a putut stabili natura activității acestui centru, întrucât, din 2021, acesta 'nu a propus niciun proiect sau eveniment comun'.

În schimb, partidele de opoziție proruse susțin că guvernul nu a putut prezenta niciun exemplu de activitate ilegală a acestuia.

Din motive legale, centrul va rămâne deschis până în iulie 2026. Închiderea sa este în discuție de luni de zile.

Acordul privind înființarea acestei structuri ruse a fost semnat în anul 1998, la Moscova, și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul cultural rus. Dar Republica Moldova nu a creat un Centru cultural moldovean în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității prevăzut de document, potrivit Moldpres.

Centrul cultural rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către agenția rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Rossotrudnicestvo se află pe lista cu sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept 'principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept 'Russki Mir' ('Lumea rusă'), a declarat Jardan, citat de Moldpres.

Președinta Maia Sandu, aleasă pentru prima oară în funcție în 2020, insistă ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui deceniu. Ea a denunțat războiul Rusiei în Ucraina și a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze și să manipuleze opinia publică din Republica Moldova.

De altfel, miercuri, MAE moldovean a denunțat cel mai recent incident în care un roi de șase drone ruse au survolat ilegal spațiul aerian al R. Moldova în timpul unui atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei vecine. Ministerul de Externe de la Chișinău a calificat intruziunea drept o 'încălcare gravă a suveranității republicii și o amenințare directă la adresa suveranității naționale și regionale'.

Ambasadorul rus Oleg Ozerov și-a exprimat îndoiala că una dintre drone, expusă pe scările sediului MAE din Chișinău, ar avea legătură cu o intruziune reală, sugerând că incidentul a avut ca scop deteriorarea relațiilor deja tensionate între Moscova și Chișinău, conform Reuters.

Rusia acuză autoritățile proeuropene ale R.Moldova că pun în aplicare o politică 'rusofobă', caracterizată prin acte ostile la adresa Moscovei. Atât Rusia, cât și R.Moldova au expulzat reciproc diplomați, ultimul astfel de caz datând din aprilie.

Parlamentul declanșează procedura de denunțare a trei acorduri încheiate cu țările membre ale CSI

Separat, parlamentul R.Moldova a anunțat că a declanșat procedura de denunțare a trei acorduri încheiate cu țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), ca parte a unui proces de modernizare a legislației naționale și de aliniere la standardele Uniunii Europene. Proiectele de lege în acest sens, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, au fost votate joi într-o primă lectură de legislativul de la Chișinău, potrivit Moldpres.

Unul dintre acordurile vizate este cel privind călătoriile fără viză ale cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Denunțarea acestuia va afecta direct cetățenii Tadjikistanului și Kîrgîzstanului, care vor avea nevoie de viză pentru a intra în R.Moldova.

Secretarul de stat moldovean Mihai Mîțu a explicat că decizia de denunțare a acordului privind călătoriile fără viză este inevitabilă. 'Comisia Europeană ne-a recomandat ajustarea politicii de vize a Republicii Moldova la lista țărilor terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate', a spus el.

Referitor la Tadjikistan și Kîrgîzstan, Mîțu a transmis că, 'în procesul de negociere cu aceste două state, propunem încheierea unor acorduri bilaterale pentru abolirea vizelor reciproce pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu'.

Responsabilul moldovean a amintit că, 'încă din 2004, (Chișinăul) a propus acestora să încheie acorduri bilaterale privind abolirea reciprocă a vizelor, însă până în prezent nu a existat niciun răspuns'.

Potrivit informațiilor poliției de frontieră, în perioada 2000-2025 au intrat în Republica Moldova circa 10.748 de cetățeni ai Kîrgîzstanului, dintre care 54 se află în prezent cu permis de ședere. În cazul Tadjikistanului, în perioada 2022-2025 au intrat 16.680 de cetățeni, dintre care 117 dețin în prezent permis de ședere. După denunțarea acordului, aceștia vor putea obține vize, inclusiv prin intermediul platformei electronice de viză a Republicii Moldova sau la misiunile diplomatice, a explicat oficialul.

Până în prezent, Republica Moldova a denunțat 64 de tratate încheiate ca țară membră a CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere la normele și standardele europene, conform Moldpres. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)