Utilizarea instrumentelor digitale poate simplifica și eficientiza sistemul judiciar, dar implică și riscuri precum încălcarea vieții private și discriminarea celor care nu au acces la aceste tehnologii sau nu dețin cunoștințele necesare pentru a le utiliza, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi și citat de EFE.

În acest raport, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) analizează modul în care instrumente precum procesele prin videoconferință, raportarea infracțiunilor pe platforme digitale și utilizarea inteligenței artificiale pentru transcrierea mărturiilor sunt deja implementate în șapte țări membre ale UE.

Analiza se concentrează pe opiniile a aproximativ 200 de profesioniști din domeniul juridic și concluzionează că, în general, aceștia consideră utilizarea acestor tehnologii ca fiind benefică atât pentru propria lor muncă, cât și pentru realizarea drepturilor fundamentale.

Cu toate acestea, ei avertizează și asupra consecințelor negative în cazul în care considerațiile privind drepturile fundamentale nu au fost integrate în mod corespunzător în proiectarea acestor instrumente digitale deoarece dreptul la un proces echitabil sau la nediscriminare ar putea fi subminate.

'Trebuie să eliminăm decalajul digital și să asigurăm accesul la justiție pentru toți astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă', afirmă Sirpa Rautio, directorul general al FRA, în raportul intitulat 'Digitalizarea justiției: o abordare bazată pe drepturile fundamentale'.

De exemplu, FRA susține că ar trebui oferită asistență practică pentru a ajuta oamenii să acceseze și să navigheze prin sistemul judiciar și că străinii sau nerezidenții nu pot fi excluși de la accesarea acestor sisteme pentru că nu dețin un document de identitate din țara în care au loc procedurile judiciare.

'Pe de o parte, cercetarea documentară arată că statele membre ale UE depun eforturi pentru a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la site-urile web ale serviciilor judiciare și la aplicațiile mobile', notează raportul.

FRA solicită, de asemenea, includerea nu numai a judecătorilor și procurorilor în dezvoltarea noilor sisteme digitale, ci și a experților în drepturile omului, a ombudsmanilor și a autorităților pentru protecția datelor.

Potrivit FRA, această cooperare va contribui la asigurarea faptului că aceste instrumente sunt incluzive și respectă drepturile omului.

Una dintre recomandările FRA către statele membre UE este de a menține alternative non-digitale pentru cei care nu au acces la tehnologie sau abilitățile necesare pentru a o utiliza.

Raportul concluzionează că este important să se instruiască personalul sistemului judiciar nu numai în utilizarea acestor noi tehnologii, ci și în ceea ce privește riscurile potențiale de părtinire, discriminare și erori în sistemele de inteligență artificială, care ar trebui să fie supuse unor evaluări ale impactului asupra drepturilor fundamentale. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)