Așa-numitul Summit al Popoarelor, contrapunctul popular al summitului ONU privind clima (COP30), a început miercuri în orașul brazilian Belem cu critici la adresa inacțiunii liderilor mondiali, dar și cu prezentarea unor soluții practice la urgențele de mediu, informează joi EFE.

Campusul celei mai mari universități din orașul amazonian, situat pe malurile râului Guama, va fi ocupat de mișcări sociale din aproximativ 60 de țări în următoarele cinci zile.

Popoare indigene, familii afectate de barajele miniere, activiști agrari, comunități riverane și susținători ai unei game largi de cauze participă la ceremonia de deschidere.

'Trăiască viața, trăiască popoarele indigene și trăiască cei care luptă pentru pământ!', au exclamat aceștia la un nivel sonor care, desigur, nu se aude în atmosfera reținută și formală a COP, notează EFE.

Mesajul lor este că, în timp ce negociatorii discută angajamentele de mediu paragraf cu paragraf - angajamente pe care propriile guverne adesea nu le respectă ulterior - oamenii obișnuiți arată calea adevărată.

'Suntem opusul COP... Acolo se duc companiile de pesticide, cei mai mari responsabili pentru degradarea solului, iar negociatorii cu greu ascultă mișcările populare', a declarat pentru EFE activista agrară Ero Silva.

Membră a conducerii naționale a Mișcării Muncitorilor Rurali Fără Pământ (MST), una dintre cele mai influente organizații din Brazilia, Silva și colegii ei au un stand în campus unde distribuie răsaduri de plante amazoniene ca parte a modelului agro-ecologic pe care îl susțin.

Activista a contracarat ideea că defrișările sunt necesare pentru a hrăni populația.

Ca urmare a extinderii culturilor, precum cele de soia, o zonă din Amazon similară ca mărime cu Spania a fost defrișată în ultimii 40 de ani, potrivit unui raport al ONG-ului MapBiomas bazat pe date oficiale.

Neîncrederea față de COP30 se răspândește printre populațiile indigene care participă la Summitul Popoarelor și care văd cum guvernelor le ia decenii pentru a le regulariza pământurile, dacă o vor face vreodată.

'Demarcare acum, demarcare acum!', strigă un șef de trib pe scena plenului, iar apelul este întâmpinat cu aplauze entuziaste de către cei prezenți.

Cu o zi înainte, un grup de indigeni care cereau, printre altele, regularizarea terenurilor lor au fost expulzați de personalul de securitate al COP30 după ce au intrat cu forța în zona restricționată a conferinței.

Raquel Mura, o tânără de 19 ani, purtând cercei cu pene de ara (o specie de papagal), a cărei comunitate luptă împotriva exploatării miniere de potasiu pe teritoriul său, a sărbătorit această incursiune la COP30 deoarece simte că summitul este 'închis' și că negociatorii 'nu vor să asculte' vocile popoarelor indigene.

'Este foarte important să fim în aceste locuri ca să ne asculte pe cei dintre noi care protejăm pădurile tropicale și avem grijă de apă... Dacă nu o fac, va fi un COP ca celelalte, chiar dacă este în Amazon', a declarat ea pentru EFE.

Cel puțin în Brazilia, teritoriile indigene au parte de cele mai mici rate de defrișări, chiar mai mici decât cele ale parcurilor naționale.

Pe de altă parte însă, recenta decizie a guvernului președintelui Luiz Inacio Lula da Silva de a autoriza explorarea petrolului într-o zonă maritimă din apropierea gurii de vărsare a fluviului Amazon a adâncit și mai mult ruptura dintre el și comunitățile indigene.

'Lula a făcut promisiuni, iar acum merge împotriva noastră; este o dezamăgire', spune Mura.

Mai optimist în ceea ce privește COP30, Leo Cerda, un indigen kichwa din Ecuador în vârstă de 37 de ani, a călătorit 3.000 de kilometri de-a lungul râurilor amazoniene pentru a ajunge la Belem și a participa la Summitul Popoarelor. În pofida lungii călătorii și a numeroaselor nopți petrecute dormind în hamac, se arată extrem de însuflețit.

'Tocmai mi-am făcut un selfie cu Raoni', mărturisește el pentru EFE zâmbind, referindu-se la șeful de trib în vârstă, un idol al mișcării, prezent în orașul amazonian pentru a urmări discuțiile.

Pe puntea unei ambarcațiuni acostate în apropierea campusului universitar, Cerda vorbește clar despre două dintre cele mai mari deficiențe ale acestui și ale tuturor COP-urilor: finanțarea insuficientă pentru climă, în special pentru populațiile indigene, și eșecul țărilor de a-și îndeplini propriile obiective de reducere a emisiilor.

'Vrem ca finanțarea să meargă direct la comunitățile indigene și ca obiectivele să fie obligatorii... Gata cu vorbele goale!', declară el. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)