Irakienii se prezintă la urne marți pentru a alege un nou parlament, un vot puțin probabil să modifice semnificativ peisajul politic, dar unul urmărit îndeaproape de Teheran și Washington, relatează AFP.

Irakul a avut parte de o stabilitate neobișnuită în ultimii ani, după decenii de război și represiune sub dictatorul Saddam Hussein și invazia condusă de SUA din 2003 care l-a răsturnat de la putere.

Dar această țară cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente și corupție endemică.

Mulți irakieni se îndoiesc că aceste alegeri parlamentare vor aduce o schimbare reală în viața lor de zi cu zi și văd votul ca pe o mascaradă care va aduce beneficii doar elitei politice și puterilor regionale.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (04:00 GMT) și sunt programate să rămână deschise până la ora 18:00 (15:00 GMT). Rezultatele inițiale sunt așteptate în termen de 24 de ore de la închiderea secțiilor de votare.

Imediat ce s-au deschis secțiile de votare, mai multe personalități politice și-au exprimat votul la luxosul Hotel al-Rasheed din Bagdad.

Peste 21,4 milioane de alegători sunt chemați să aleagă între peste 7.700 de candidați, dintre care aproape o treime sunt femei, pentru 329 de locuri parlamentare cu mandate de patru ani. Femeile ar urma să ocupe cel puțin un sfert din locurile din viitorul Parlament, conform unui sistem de cote, în timp ce nouă sunt rezervate minorităților.

Doar 75 de candidați independenți sunt în cursă, legea electorală fiind percepută ca favorizând partidele majore. Și nu au apărut noi figuri politice recent.

'La fiecare patru ani, este același lucru. Nu vedem nici fețe tinere, nici energii noi' capabile să 'aducă schimbarea', se plânge studentul Al-Hassan Yassin.

Unii se tem că prezența la vot va scădea sub pragul de 41% înregistrat în 2021, deja un minim record, pentru acest al șaselea scrutin de la căderea lui Saddam Hussein.

Alegerile deschid calea pentru numirea unui nou președinte - o funcție în mare parte onorifică rezervată unui kurd - și a unui prim-ministru - în mod tradițional șiit - ales după negocieri îndelungate.

Conform convenției în vigoare în Irakul de după invazie, un sunnit va ocupa funcția de președinte al Parlamentului.

De la căderea liderului sunnit Saddam Hussein, majoritatea șiită din Irak, mult timp oprimată, continuă să domine, majoritatea partidelor menținând legături cu Iranul vecin.

Actualul prim-ministru șiit, Mohammed Shia al-Soudani, care își dorește un al doilea mandat, speră la o victorie. El a ajuns la putere în 2022 datorită sprijinului unei alianțe de partide și facțiuni șiite, toate legate de Iran.

Următorul prim-ministru va fi ales de coaliția care reușește să adune suficienți aliați.

La ultimele alegeri parlamentare, mișcarea condusă de liderul șiit Muqtada al-Sadr a câștigat cele mai multe locuri înainte de a se retrage din Parlament în urma unei dispute cu partidele șiite care nu i-au susținut încercarea de a forma un guvern și, în schimb, s-au regrupat între ele.

Divizarea a culminat cu lupte mortale în capitala irakiană.

Anul acesta, Sadr a refuzat să participe la niște 'alegeri defectuoase, dominate de interese sectare, etnice și partizane', cerându-le susținătorilor să boicoteze votul.

Partidele sunnite candidează separat, fostul președinte al Parlamentului, Mohamed al-Halboussi, fiind considerat favoritul.

În regiunea autonomă Kurdistan, rivalitatea dintre Partidul Democrat din Kurdistan (KDP) și Uniunea Patriotică din Kurdistan (PUK) rămâne intensă.

Irakul, un aliat apropiat al Iranului și al Statelor Unite, a căutat mult timp să mențină un echilibru fragil între cei doi adversari.

Chiar dacă influența sa este în scădere, Iranul speră să își păstreze influența în vecinul său, după ce i-a văzut pe ceilalți aliați regionali (Hezbollahul libanez, Hamasul palestinian și rebelii houthi yemeniți) slăbiți de atacurile israeliene din ultimii doi ani. Teheranul a pierdut, de asemenea, un aliat major odată cu căderea lui Bashar al-Assad în Siria, la sfârșitul anului 2024.

Iar Irakul este sub presiunea Statelor Unite (care mențin aproximativ 2.500 de soldați în țară) pentru a dezarma grupările pro-iraniene.

La începutul anului 2024, facțiunile pro-iraniene, clasificate drept grupări teroriste de Washington, au cedat presiunilor interne și americane și au încetat să mai vizeze forțele americane din Irak, după luni de atacuri legate de războiul din Fâșia Gaza.

Administrația Trump a numit un trimis special în țară, Mark Savaya, de origine irakiană, care a subliniat necesitatea ca Irakul să fie 'liber de interferențe străine maligne, în special din partea Iranului și a intermediarilor săi'.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lãzãroiu)