Președintele Edgars Rinkevics a decis luni să retrimită Parlamentului pentru reexaminare o lege extrem de controversată privind retragerea Letoniei din Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, informează AFP.

Ratificarea și denunțarea Convenției în timpul unuia și aceluiași mandat al Parlamentului 'trimite un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și aliaților internaționali' și ar constitui un caz 'fără precedent în spațiul juridic european', pentru că Letonia ar deveni 'primul stat membru al Uniunii Europene care s-ar retrage dintr-un tratat internațional asupra drepturilor omului', potrivit unui comunicat al președinției letone.

La sfârșitul lui octombrie, Parlamentul Letoniei a votat în favoarea retragerii țării din această convenție internațională, după ce un partener conservator din coaliția de guvernământ s-a alăturat inițiatorilor acestui demers, în pofida opoziției premierului, cât și a președintelui.

Convenția de la Istanbul, elaborată de Consiliul Europei și semnată de zeci de state membre, definește violența împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului și vizează diverse forme de violență bazate pe gen.

Oponenții letoni ai convenției au argumentat că aceasta introduce o definiție a genului care depășește sexul biologic, considerându-l drept un construct social. Aceștia au susținut că legile naționale existente sunt suficiente pentru a combate violența bazată pe gen.

Uniunea Verzilor și a Fermierilor, una din cele trei formațiuni ale coaliției de guvernământ a premierului Evika Silina, s-a alăturat opoziției pentru a vota retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul cu 56 de voturi în parlamentul de 100 de locuri.

Votul a provocat proteste ample în Letonia, cu importante manifestații de stradă. Peste 60.000 de letoni au semnat un apel adresat președintelui țării să nu promulge textul asupra acestei retrageri.

În străinătate, Consiliul Europei a estimat că Parlamentul leton a transmis 'un mesaj periculos' pentru femei, votând pentru retragerea din această Convenție.

'Este vorba de un pas în urmă fără precedent și profund îngrijorător pentru drepturile femeilor și drepturile omului în Europa', a reacționat vineri președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoris Rousopoulos.

Convenția a fost semnată pentru prima dată la Istanbul în 2011 și a intrat în vigoare trei ani mai târziu, majoritatea țărilor Uniunii Europene semnând-o și ratificând-o.

Letonia, care a ratificat tratatul în 2023, este pe cale să fie a doua țară care se retrage.

Turcia a fost criticată aspru de Comisia Europeană când s-a retras în 2021.

În 2020, guvernul de dreapta de atunci al Poloniei a început un proces de retragere din tratat, dar a fost înlocuit între timp de cabinetul centrist al premierului Donald Tusk, care anul trecut a anulat respectivele planuri.

Parlamentul Republicii Cehe nu a reușit anul trecut să ratifice convenția, pe care a semnat-o în 2021.AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor online: Anda Badea)