Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi liderilor europeni să grăbească un acord prin care să ofere țării sale un împrumut de 140 de miliarde de euro finanțat din fondurile Rusiei înghețate în UE și a promis că va folosi acești bani pentru a cumpăra arme din Europa și SUA, relatează agențiile AFP și DPA.

'Sper că ei vor lua o decizie politică, o decizie pozitivă într-un fel sau altul pentru a ajuta Ucraina', a spus Zelenski în fața presei la Bruxelles, unde a venit să participe la un summit european la care oferirea unui împrumut Ucrainei din banii Rusiei este punctul principal pe agenda discuțiilor, despre care Zelenski a admis că cele la care a participat joi nu au fost ușoare.

'Oricine întârzie decizia asupra folosirii complete a activelor rusești înghețate nu doar ne limitează nouă apărarea, dar încetinește și progresele Uniunii Europene. Momentul de a acționa asupra activelor rusești este acum. Și vă îndemn să vă aduceți sprijinul deplin', le-a indicat Zelenski liderilor europeni.

El a făcut astfel și o aluzie acuzatoare mai ales la adresa premierului belgian Bart De Wever, care a manifestat rezerve față de ideea de a oferi Ucrainei un credit finanțat din activele rusești înghețate în UE, majoritatea acestora fiind în Belgia, principala țară care ar suporta astfel riscurile unei operațiuni de confiscare a activelor Rusiei.

Odată ce UE va oferi acest 'împrumut' Ucrainei, Kievul va folosi fondurile pentru a cumpăra echipamente militare atât din UE cât și din SUA, dar și pentru a-și crește producția militară proprie pentru a susține efortul de război împotriva Rusiei, a mai spus Zelenski.

Conform propunerii formulate de Comisia Europeană, împrumutul ar urma să fie divizat în două părți, din care prima să fie folosită pentru dezvoltarea industriei ucrainene de apărare și cumpărarea de către Ucraina de arme și muniții din țările UE, iar a doua parte ar fi destinată tot achiziției de echipamente militare, dar din afara blocului comunitar, precum și finanțării deficitului bugetar al Ucrainei.

Comisia Europeană precizează că această modalitate de utilizare a împrumutului i-a fost sugerată chiar de către unele state membre ale UE. Mai multe dintre acestea, precum Franța, țară cu o puternică industrie de apărare, doresc ca fondurile oferite Kievului să fie folosite cu prioritate pentru achiziția de echipamente militare europene.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a înghețat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare și sume cash.

Casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active din Belgia, care au ajuns deja la scadență sau vor ajunge la scadență în acest an, prin urmare sumele pot fi transformate în lichidități, a explicat Comisia Europeană într-un alt document, prezentat anterior celor 27 de state membre ale UE.

Ideea avansată de președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, este ca UE să preia aceste lichidități pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, pe care aceasta din urmă îl va rambursa doar după ce Rusia i-ar plăti 'reparații de război', iar până atunci activele rusești din care este plătit acest împrumut să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE.

Comisia Europeană susține în propunerea sa că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor rusești și că, prin garanțiile oferite Euroclear de către statele UE, s-ar evita riscul unei reacții negative din partea piețelor financiare și al destabilizării monedei euro. Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparații de război, inițiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor rusești, motiv pentru care unele state membre ale UE, în special Belgia, unde se află Euroclear, sunt reticente față de o asemenea acțiune destul de îndoielnică în ce privește respectarea dreptului internațional.

Rusia a descris drept 'iluzorie' ideea Comisiei Europenre și a avertizat că va răspunde foarte dur dacă va fi pusă în practică. 'Nici nu vreau să discut conceptul în sine, întrucât este total iluzoriu. Dar cuvântul 'reparații' mi-a atras atenția. Despre ce fel de plăți pentru reparații vorbește Ursula von der Leyen?', a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a amintit că numai învinșii în războaie plătesc reparații.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)