Miniștrii apărării din țările membre NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a analiza modalitățile de consolidare a sprijinului lor pentru Ucraina, dar și pentru a îmbunătăți riposta Alianței, după mai multe incursiuni rusești în spațiul aerian european, relatează France Presse.

La sosirea la sediul NATO, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a încurajat țările europene și Canada să contribuie mai mult la sprijinul pentru Ucraina, în cadrul programului PURL. Această inițiativă, lansată de Washington, permite Kievului să cumpere arme americane finanțate de europeni.

''Pacea se obține când ești puternic, nu când folosești fraze mărețe sau dai lecții. Se obține când ai capacități reale și solide pe care adversarii le respectă'', a declarat Hegseth.

Presată să contribuie și ea la acest program, Franța refuză să o facă pentru moment. Noua titulară a Ministerului franez al Apărării, Catherine Vautrin, care participă miercuri pentru prima dată la o reuniune a NATO, nu a abordat subiectul la sosirea sa la Bruxelles.

''Sper să rămâneți mai mult timp'' (în funcție), i-a spus Mark Rutte fără ironie, prezentându-i-l pe Pete Hegseth.

Predecesorul său, Bruno Le Maire, a fost ministru doar pentru o zi, între 5 și 6 octombrie.

Miniștrii NATO vor, de asemenea, să analizeze modalitățile în care Alianța ar putea să răspundă într-un mod mai ferm la noile provocări reprezentate de dronele Rusiei.

''Cum putem face mai mult pentru a proteja NATO împotriva acestor noi evoluții'', a explicat miercuri secretarul general Mark Rutte, referindu-se la principala temă de pe agenda reuniunii.

Intruziunea a aproximativ 20 de drone rusești în spațiul aerian al Poloniei în septembrie a obligat NATO să doboare trei dintre ele, o premieră de la crearea organizației în 1949. Câteva zile mai târziu, avioane de vânătoare NATO au escortat trei bombardiere MiG-31 rusești în afara spațiului aerian al Estoniei, după o intruziune care a durat 12 minute, un record.

Această reacție de urgență a fost urmată de lansarea operațiunii ''Eastern Sentry'' (''Santinela Estică'') pentru a consolida supravegherea flancului estic al Alianței.

Dar mai multe țări apreciază că este necesar să se facă mai mult pentru a îmbunătăți răspunsul, disponibilizând mai multe mijloace, potrivit unor diplomați.

În acest sens, NATO intenționează să-și rafineze regulile de angajament, conferind mai multă flexibilitate comandamentului său militar. Ideea este de a simplifica regulile care se bazează pe sisteme diferite și care limitează uneori capacitatea de acțiune a comandamentului militar al Alianței.

''Când lucrurile se complică, când avioanele F-35 sunt în zbor, trebuie să vă asigurați că toată lumea înțelege clar care sunt regulile'', a explicat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans.

Uniunea Europeană, ai cărei miniștri ai apărării se vor reuni miercuri seara după reuniunea NATO, a propus crearea unui 'zid' anti-drone pentru a face față acestei probleme.

NATO este favorabil ideii, a asigurat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, adăugând că aceasta trebuie să se facă în bună înțelegere cu Alianța Nord-Atlantică. NATO trebuie să o pună în practică și să indice UE ce trebuie făcut, a afirmat un diplomat.

Miniștrii apărării din cadrul NATO se vor întâlni, de asemenea, cu omologul lor ucrainean, Denis Șmîgal, pentru un dineu de lucru și o reuniune a Grupului de contact privind Ucraina. Va fi o ocazie pentru ministrul ucrainean de a reaminti țărilor Alianței necesitatea de a consolida sprijinul pentru țara sa.

În cadrul programului PURL, Kievul a primit deja două tranșe de ajutor în valoare de aproximativ două miliarde de dolari din partea Țărilor de Jos și mai multor state scandinave.

Germania și Canada s-au angajat să finanțeze încă două tranșe, fiecare cu 500 de milioane de dolari, iar Kievul speră că încă două tranșe vor fi finalizate în curând.

Mark Rutte a evocat miercuri ''noi anunțuri''.

Președintele american Donald Trump ia în considerare să permită livrarea de rachete Tomahawk cu rază mai lungă de acțiune către Ucraina și urmează să se întâlnească vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

''Această decizie vine de la Casa Albă, dar considerăm că armele cu rază lungă de acțiune sunt esențiale pentru Ucraina și ar avea un impact clar'', a declarat miercuri ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Florin Ștefan, editor online: Gabriela Badea)