Sancțiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara după eșecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran și țările occidentale, care însă au făcut imediat apel la reluarea căii diplomației, transmite duminică AFP.

După aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, sancțiuni grele, de la un embargo asupra armelor până la măsuri economice, sunt din nou în vigoare de sâmbătă, ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT), la zece ani după ridicarea lor.

Europenii și americanii au dat însă imediat asigurări că aceasta nu marchează sfârșitul diplomației.

Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Teheran să 'accepte discuții directe, cu bună credință', solicitând în același timp tuturor statelor să aplice 'imediat' sancțiunile pentru a pune 'presiune' asupra Iranului.

Miniștrii de externe britanic, francez și german au asigurat, într-un comunicat comun, că vor continua să caute 'o nouă soluție diplomatică care să garanteze că Iranul nu se va dota niciodată cu arma nucleară' și, între timp, au făcut apel la Teheran 'să se abțină de la orice acțiune de escaladare'.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară neînarmată nuclear care îmbogățește uraniul la un nivel ridicat (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice. Teheranul se apără susținând că nu are asemenea ambiții militare, dar insistă asupra dreptului său la energie nucleară în scopuri civile, în special pentru producerea de electricitate.

Acordul nuclear (JCPOA) încheiat în 2015 între Iran și marile puteri limita acest nivel la 3,67%.

Potrivit AIEA, Iranul deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, un stoc care, dacă ar fi îmbogățit până la nivelul de 90%, ar permite Teheranului să aibă opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni.

Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat sâmbătă că Statele Unite au cerut Iranului să le predea 'tot' uraniul îmbogățit în schimbul unei prelungiri de trei luni a suspendării sancțiunilor, calificând această solicitare drept 'inacceptabilă'. 'Vor să le cedăm tot uraniul nostru îmbogățit', a declarat Pezeshkian la televiziunea de stat. 'Peste câteva luni, vor avea o nouă cerință', a adăugat președintele iranian.

Regatul Unit, Franța și Germania, un grup de țări denumite E3, au declanșat la sfârșitul lunii august mecanismul 'snapback', care permitea, în termen de 30 de zile, reimpunerea sancțiunilor ridicate în 2015 după convenierea acordul nuclear iranian.

Chiar înainte de reimpunerea formală a sancțiunilor, Iranul i-a rechemat sâmbătă, 'pentru consultări', pe ambasadorii săi în cele trei țări, potrivit televiziunii de stat iraniene.

'Situația (economică) actuală era deja foarte dificilă, dar se va înrăutăți', se teme Dariush, un iranian care a preferat să nu își dezvăluie numele de familie. 'Impactul revenirii sancțiunilor este deja evident: rata de schimb (a dolarului față de moneda națională, rial) crește și acest lucru conduce la o creștere a prețurilor' bunurilor de consum, a declarat pentru AFP acest inginer de 50 de ani.

Sâmbătă, un dolar se tranzacționa pe piața neagră pentru aproximativ 1,12 milioane de riali, un nivel record, potrivit mai multor site-uri care urmăresc cursurile de schimb.

Un jurnalist AFP a constatat o prezență neobișnuită în magazinele cu bijuterii din Marele Bazar din Teheran pentru a cumpăra aur, o valoare de refugiu.

'Majoritatea oamenilor se tem de un nou război din cauza 'snapback'-ului', adaugă Dariush, o referire la raidurile israeliene și americane din iunie timp de 12 zile împotriva Iranului.

Întâlnirile la cel mai înalt nivel s-au înmulțit întreaga săptămână în marja Adunării Generale a ONU de la New York, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică.

Grupul de țări E3 a considerat că Teheranul nu făcut 'gesturi concrete' pentru a răspunde celor trei condiții ale sale: reluarea negocierilor cu Statele Unite; accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare sensibile de la Natanz, Fordo și Isfahan, bombardate în iunie de Israel și SUA; un proces pentru securizarea stocului de uraniu îmbogățit.

Vineri, Rusia și China au propus, fără succes, Consiliului de Securitate al ONU prelungirea cu șase luni a JCPOA, care expiră pe 18 octombrie, pentru a oferi mai multe șanse diplomației. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă occidentalii de 'sabotarea' diplomației, repetând că, pentru Moscova, restabilirea sancțiunilor este 'invalidă din punct de vedere legal' și că decizia 'nu poate fi aplicată'.

În 2015, Franța, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia și China au încheiat cu Teheranul un acord ce prevedea un cadru pentru activitățile nucleare iraniene în schimbul ridicării sancțiunilor. În 2018, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, SUA au decis să se retragă și să restabilească propriile sancțiuni. Ulterior, Iranul a renunțat la unele angajamente, în special în ceea ce privește îmbogățirea uraniului.

'Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică', a afirmat săptămâna aceasta, la ONU, președintele iranian, Masud Pezeshkian. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Simona Aruştei)