Rusia nu vede niciun interes din partea Ucrainei și a țărilor europene aliate ale acesteia să negocieze un 'acord de pace echitabil', a afirmat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o intervenție la Adunarea Generală a ONU, și a avertizat că orice atac asupra Rusiei va declanșa un 'răspuns ferm' din partea acesteia, după ce președintele american Donald Trump a cerut doborârea avioanelor rusești dacă acestea încalcă spațiul aerian al NATO, relatează agențiile AFP și EFE.

'Până în prezent, nici Kievul și nici susținătorii săi europeni nu par să înțeleagă urgența situației și nu sunt dispuși să negocieze un acord de pace echitabil', a estimat șeful diplomației ruse.

Europa 'este obsedată de obiectivul utopic de a provoca Rusiei o înfrângere strategică', a remarcat el în continuare, insistând că Rusia urmărește soluționarea 'cauzelor profunde' ale conflictului din Ucraina și să-și asigure propria securitate.

'Securitatea Rusiei și interesele sale vitale trebuie garantate în mod sigur. Drepturile rușilor și ale rusofonilor din teritoriile rămase sub controlul regimului de la Kiev trebuie restabilite', a explicat Lavrov, adăugând că numai pe această bază Rusia va discuta despre garanții de securitate pentru Ucraina.

El a deplâns faptul că NATO a ignorat preocupările Rusiei și a continuat să se extindă spre granițele acestei țări, un proces care nu a fost oprit, 'în pofida promisiunilor făcute liderilor sovietici de a nu avansa nicio fărâmă de teritoriu spre est'.

Mai mult, a adăugat ministrul rus, 'amenințările cu folosirea forței împotriva Rusiei' sunt tot mai frecvente, prin invocarea unor acuzații că Rusia ar plănui atacuri împotriva unor țări membre în NATO și/sau UE.

'Rusia nu a avut niciodată și nu are astfel de intenții. Dar orice agresiune împotriva țării mele va declanșa un răspuns ferm. Nu ar trebui să existe nicio îndoială în această privință', a avertizat Lavrov.

El și-a manifestat preocuparea în special față de 'retorica militară' a Germaniei, țară care își propune să conducă reînarmarea europeană, și a făcut o paralelă cu trecutul său nazist.

'În ceea ce privește militarizarea Germaniei, noi ne-am exprimat de mai multe ori îngrijorările profunde', a menționat șeful diplomației ruse. 'Nu este vorba doar despre un proces de remilitarizare în desfășurare, ci sunt de asemenea observate semne clare ale unei renașteri a nazismului', a susținut el.

'De ce se întâmplă acest lucru? Probabil pentru același scop pe care și-l fixase de asemenea Hitler: să supună toată Europa sub controlul său și să încerce să provoace o înfrângere strategică, la acea vreme împotriva Uniunii Sovietice, iar astăzi împotriva Rusiei', crede Serghei Larov.

Cât despre relațiile cu Washingtonul și rolul acestuia de mediator în conflictul din Ucraina, șeful diplomației ruse a susținut că țara sa continuă să manifeste 'o oarecare speranță' pentru dialogul ruso-american, în pofida repoziționării, cel puțin declarative, a președintelui american Donald Trump în favoarea Ucrainei.

'Vedem în abordarea actualei administrații americane o dorință nu doar de a facilita căutarea unor soluții realiste pentru criza ucraineană, ci și de a dezvolta o cooperare pragmatică fără a adopta o poziție ideologică', a apreciat Serghei Lavrov.

După o întâlnire avută marți cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în marja Adunării Generale a ONU la New York, Trump a transmis un mesaj prin care și-a contrazis pozițiile exprimate anterior cu privire la războiul din Ucraina și s-a poziționat clar de partea acesteia, îndemnând în plus statele NATO să doboare avioanele rusești dacă acestea le încalcă spațiul aerian.

După ce până de curând afirma că Ucraina trebuie să facă pace cu Rusia întrucât nu are capacitatea militară de a recupera teritoriile pierdute, într-un mesaj pe care l-a scris pe Truth Social după întâlnirea cu Zelenski președintele SUA a estimat că, dimpotrivă, Ucraina poate recuceri toate teritoriile sale ocupate de Rusia, și chiar să meargă dincolo de acestea.

Mai mult, Trump a îndemnat Ucraina să acționeze în acest sens acum, pentru a profita de dificultățile economice ale Rusiei, pe care a descris-o drept un 'tigru de hârtie', dar să facă acest lucru 'cu sprijinul Uniunii Europene', dând de înțeles din nou că Washingtonul nu mai dorește să contribuie financiar la ajutorul pentru Ucraina și că susținătorii europeni ai Kievului trebuie să plătească mai mult pentru acest ajutor financiar și militar, inclusiv cumpărând arme americane.

Serghei Lavrov s-a întâlnit apoi miercuri tot la New York cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a cerut ca președintele rus Vladimir Putin să întreprindă 'măsuri semnificative' pentru a ajunge la pace în Ucraina. De partea sa, ministrul rus a criticat 'planurile promovate de Kiev și de unele capitale europene pentru a prelungi conflictul'.

Summitul președinților Trump și Putin desfășurat în Alaska pe 15 august nu a condus la rezultate pentru o perspectivă de încetare a războiului ruso-ucrainean, întrucât Rusia este preocupată în primul rând de chestiunile teritoriale, în timp ce Kievul și aliații săi europeni sunt preocupați de garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Putin ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Donețk și Lugansk) și în schimb Rusia să înghețe restul liniei frontului, dar Zelenski respinge orice cedare de teritorii către Rusia. La rândul ei, Rusia respinge orice desfășurare de trupe din țările NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina, desfășurare asupra căreia insistă susținătorii europeni ai Ucrainei, care în plus o asigură pe aceasta în continuare de tot sprijinul dacă va continua războiul.

Zelenski a anunțat sâmbătă că a convenit cu Trump un acord prin care vor fi furnizate Ucrainei 'armele adecvate' pentru a continua războiul cu Rusia. Cum președintele american refuză să mai livreze gratuit arme Kievului, acestea vor fi plătite de Ucraina cu banii oferiți de susținătorii săi europeni. Zelenski a precizat că Ucraina a transmis Statelor Unite detalii despre armele dorite de armata ucraineană, în cadrul unui plan de cumpărare de arme și muniții americane în valoare de circa 90 de miliarde de dolari.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)